În dosarul privind obținerea de acte de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, procurorul de caz din cadrul PÎCCJ a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și următoarele măsuri preventive față de 17 persoane:
- măsura preventivă a reținerii pentru 12 persoane sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită în formă continuată, fals informatic în formă continuată, complicitate la infracțiunea de luare de mită în formă continuată, complicitate la infracțiunea de fals informatic în formă continuată și complicitate la infracțiunea de dare de mită în formă continuată;
- măsura preventivă a controlului judiciar față de 5 persoane sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la dare de mită în formă continuată și complicitate la fals informatic în formă continuată.
În cursul zilei de astăzi, 21 noiembrie 2024, procurorul de caz din cadrul PÎCCJ a solicitat Tribunalului București arestarea preventivă a celor 12 inculpați reținuți, fiind transmise instanței două referate de arestare preventivă, aferente celor două localități vizate de cercetările efectuate în cauză, respectiv o comună și un oraș din județul Botoșani.
Din referatele cu propunere de arestare preventivă reiese că funcționarii din cadrul serviciilor de evidență a populației din comuna și orașul din județul Botoșani vizate de cercetări, precum și alți funcționari din cadrul celor două primării care eliberează adeverințe și chitanțe necesare pentru eliberarea cărților de identitate ar fi primit, direct sau prin intermediari, sume de bani pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, cu încălcarea fragrantă a dispozițiilor legale în materie. Astfel, funcționarii menționau în Registrul Național de Evidență a Populației (RNEP), contrar realității, domiciliul persoanelor solicitante pentru imobile în privința cărora proprietarii nu și-au dat consimțământul, aceștia fiind decedați, iar partajul succesoral nefiind efectuat, precum și domiciliul pentru imobile care nu au destinația de locuință, funcționarii cunoscând realitatea că la acele adrese nu vor locui niciodată solicitanții. Din probatoriul administrat reiese că în unele cazuri au fost introduse în RNEP date neconforme realității inclusiv referitoare la atribute de identificare ale persoanei, respectiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, CNP etc.
De asemenea, funcționarii eliberau documente de identitate românești fără luarea consimțământului personal al solicitantului sau găzduitorului, în lipsa titlului locativ, primind documente în fotocopie sau urgentând în unele cazuri eliberarea actelor de identitate, totul contrar normelor legale.
Menționăm că, în urma perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri, au fost descoperite numeroase documente reprezentând diferite acte de stare civilă aparținând unor cetățeni străini, fotocopii ale unor astfel de documente ori diferite tipuri de formulare tipizate utilizate de către autoritățile române în cadrul procedurilor de acordare a cetățeniei sau de eliberare a documentelor de identitate românești. De asemenea, concluzia în urma punerii în aplicare a mandatelor de percheziție domiciliară ce au vizat adresele la care figurau numeroși cetățeni străini a fost accea că persoanele respective nu au locuit acolo niciodată, imobilele fiind inexistente, părăsite, neracordate la utilități sau pur și simplu utilizate de către alte persoane care au declarat că domiciliile cetățenilor străini au fost stabilite în mod fictiv la adresele respective.
Precizăm că aceste activități nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Vă reamintim că miercuri, 20 noiembrie, Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și ofițeri din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră au pus în executare 90 de mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice, într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită și fals informatic de către funcționari publici de pe raza județului Botoșani, precum și cu privire la săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată,
Ancheta vizează destructurarea unei rețele care, prin intermediul unor funcționari publici din două servicii de evidență a populației și două primării, a obținut documente de identitate românești neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă,
Beneficiarii au obținut cărțile de identitate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparținând unor cetățeni români care au decedat, iar partajul succesoral nu a fost efectuat, care sunt netrasportabili sau plecați în străinătate, fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declarațiilor de luare în spațiu și implicit fără prezența lor în fața funcționarului de la Serviciul de evidență a persoanelor.
Astfel, în comuna Vârfu Câmpului din județul Botoșani figurează aproximativ 10.000 de cetățeni originari din Ucraina, Republica Moldova și Federația Rusă, marea majoritate având domiciliul la diferite adrese, fără acordul prealabil al proprietarilor, sau în baza unor declarații de luare în spațiu neconforme cu realitatea, prin contrafacerea semnăturii proprietarilor sau a unor adeverințe emise de reprezentanți ai primăriei, în care a fost consemnat în mod nereal dreptul de proprietate.
Din cercetări reiese că funcționarii din cadrul primăriei de comună menționate, precum și din cadrul primăriei orașului Bucecea, din județul Botoșani, ar fi eliberat în fals adeverințe de rol agricol pentru imobile care nu au destinația de locuit și ar fi atribuit numere cadastrale unor anexe gospodărești pentru a putea fi luați în spațiu cetățeni ucrainieni, totul contra unor sume de bani.
Sumele de bani plătite pentru obținerea unei cărți de identitate românești ar fi fost cuprinse între 350-400 de euro și variau în funcție de serviciile oferite de către intermediar.
Banii se împărțeau astfel:
– 100-150 de euro/persoană celor dispuși să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și chiar în Federația Rusă, la imobile pe care le dețin, în marea lor majoritate fără titlu locativ valabil, cunoscînd că aceștia nu vor locui vreodată la adresă;
– între 50-100 de euro/persoană funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență a populației pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu în legătură cu primirea, introducerea, fără drept, în RNEP de date neconforme realității, care se referă la domiciliul persoanei, cunoscând că este fictiv, dar și a altor date de identificare a persoanei, precum și eliberarea în regim de urgență a cărților de identitate neconforme realității; există situații când în două zile beneficiarul a obținut atât cartea de identitate cât și pașaportul;
– 50 de euro se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare eliberării actelor de identitate și anume chitanțe, adeverințe de rol fiscal, efectuarea de copii de pe documentele de stare civilă, dar și taxa pentru eliberarea documentelor, în valoare de 7 lei.
