Doza de educaţie (DDE) – În ultima vreme mi-a fost greu să mă așez pe margine și să privesc. Să observ, să ascult, să miros. Și asta nu pentru că n-a fost timp. Timp este, pentru fiecare, 24 de ore din 24. Doar că eu am ales să-l compactez oră de oră cu de toate, nici unele stând pe margine, lăsând timp liber doar somnului. Pentru că m-am obișnuit așa, într-un ritm nebun, și pentru că pare că îmi place. Dar uite că brusc m-am împiedicat și mi-am dat timp nevoită, să-mi dau seama că am obosit. Nu-i nimic, sunt adult și nu doar știu, ci chiar și pot, să-mi iau o pauză.
Cum e însă în cazul copiilor? Ce fac copiii atunci când obosesc? Știu să se oprească? Știu să ceară o pauză? Și dacă o cer, o primesc? Vorbesc despre copiii aceia care sunt plini de energie, dar și ascultători. Pe care părinții îi pun mereu să facă ceva, pentru a-i ajuta să-și descarce bateriile… sau poate de fapt pentru a se ajuta pe ei înșiși, în gestionarea unui copil energic. Înot, pian, pictură, robotică, teatru, dans, balet sau fotbal… doar, doar li se termină bateriile și funcționează mai cătinel…
Mă întrebam dacă părinții unor astfel de copii, alergați în toate părțile, reușesc să obțină ce își doresc. Poate că da, la finalul unei zile chiar au un copil obosit la exterior de toate cele ce se adaugă școlii. Și e pace. Și liniște.
Dar oare cât de mult îl ajută pe copil toată agitația asta pe interior? Pentru că până la urmă, scopul e de a domoli energia de la interior spre exterior. Oare nu cumva multitudinea de lucruri pe care le are de făcut îi accentuează și mai mult agitația pe dinăuntru? Oare copilul deși obosit pe dinafară, la interior nu arde?
Nu știu… întreb și eu… Și poate răspunsul corect părinții îl pot găsi într-o zi în care ei sunt nevoiți să facă o sumedenie de lucruri, felurite, puși de alții și nu alegeri personale. Cum se simt la finalul unei astfel de zile? Dincolo de oboseală fizică, creierul solicitat la maximum de experiențele diverse, de chipurile felurite întâlnite, nu e de fapt la fel de agitat de nu-l poți domoli nici în somn?
Răspunsul e intuitiv… și dacă nu e, poate fi găsit în cărțile de specialitate. Copiii mereu nerăbdători și agitați nu vor deveni mai liniștiți decât dacă li se oferă contexte în care lucrurile se întâmplă așezat, cu timp pe măsură. Mai greu la început, căci și liniștea se învață greu. Dar posibil doar dacă investești răbdare, predictibilitate și multă dragoste.
prof. Maria Adriana Nichitean
