Pe repede înapoi (PRI) – Rubrica de astăzi – prin care readucem în atenție evenimentele importante din istorie – ne duce în timp până în anul 1958.
Pe 11 decembrie, filosoful CONSTANTIN NOICA era arestat sub acuzația de uneltire contra orânduirii sociale, în fapt un șablon al perioadei comuniste pentru a-i desemna pe opozanții regimului.
Deși anterior se făcuse simțită o oarecare relaxare ideologică după moartea președintelui sovietic IOSIF STALIN, cu 2 ani înainte se produsese revolta din Ungaria înăbușită de trupele țărilor comuniste, așa încât situația redevenise tensionată.
NOICA se afirmase ca un intelectual cu vederi largi, majoritatea intrând în contradicție cu clișeele impuse de regimul comunist.
Pentru a-l ține sub control, autoritățile i-au impus timp de 8 ani domiciliu obligatoriu în Câmpulung Muscel, dar ideile lui se propagau în continuare în cadrul unor seminarii pe care le organiza semi-legal.
Pe 11 decembrie 1958 Guvernul impune, însă, măsura radicală: CONSTANTIN NOICA este arestat, apoi judecat rapid și condamnat la 24 de ani de muncă silnică și confiscarea întregii averi.
El avea să stea 6 ani în spatele gratiilor de la Jilava, după care a fost eliberat tot într-o altă perioadă de relativă destindere ideologică.
Cariera lui a continuat – sub stricta supraveghere a Securității – în cadrul Academiei Române, apoi s-a retras la Păltiniș, unde a dat naștere unui adevărat pelerinaj al admiratorilor și discipolilor săi.
Bogdan Diaconița
