Pe repede înapoi (PRI) – 8 mai 1984 este ziua care a consemnat un nou episod în războiul rece dintre Uniunea Sovietică și Statele Unite.
Conducerea sovietică anunța că va boicota Jocurile Olimpice de la Los Angeles, ca răspuns la faptul că sportivii americani nu participaseră la precedenta olimpiadă, cea de la Moscova.
Motivul oficial a fost că URSS se temea pentru securitatea propriilor sportivi.
Președinții celor două state, LEONID BREJNEV și RONALD REAGAN, nu au găsit elemente care să-i apropie, deși s-au purtat numeroase dialoguri diplomatice.
În lipsa sportivilor sovietici și a celor din alte 14 țări comuniste care s-au raliat protestului, Olimpiada de la Los Angeles a fost dominată copios de gazde.
Președintele NICOLAE CEAUȘESCU a sfidat atunci marele vecin de la răsărit și a decis participarea sportivilor români. Iar aceștia și-au luat rolurile în serios, ocupând locul al treilea în clasamentul pe medalii.
Printre medaliații cu aur s-au numărat nume importante, precum atleții DOINA MELINTE și MARICICA PUICĂ, canotorii IVAN PATZAICHIN și TOMA SEMIONOV, gimnasta ECATERINA SZABO și halterofilul NICU VLAD.
Deschiderea unor arhive în ultimii ani a scos la iveală un element interesant: participarea României a fost condiționată de achitarea integrală a cheltuielilor întregii delegații.
Nota de plată pentru Comitetul Olimpic a fost de 120.000 de dolari.
Adică o bagatelă, raportat la sumele care se vehiculează acum în sportul de performanță.
Bogdan Diaconiţa
