Pe repede înapoi (PRI) – Dintre toate evenimentele care s-au petrecut pe 1 februarie în lumea largă, interesant a fost cel din anul 1974, mai ales că se referă la un sport plăcut la privit și greu de jucat!
ILIE NĂSTASE era declarat cel mai bun tenismen al anului anterior și premiat, la New York, cu Racheta de Aur.
Racheta respectivă era, așa cum îi spunea și numele, un trofeu din material prețios care, în mod sigur, i-a făcut mare plăcere celui care era atunci la apogeul carierei.
Și asta deoarece până atunci câștigase US Open, Roland Garros și finala de dublu de la Wimbledon, turnee de prestigiu care adunau crema tenisului mondial.
Dar, revenind la Racheta de Aur, ILIE NĂSTASE, la vârsta de 28 de ani, era pe deplin îndreptățit să primească trofeul, din moment ce ocupa locul întâi mondial.
Poreclit de americani Nasty (adică Obraznicul), el avea meritul de a fi adus spectacolul pe terenurile de tenis, imbinând tehnica ireproșabilă și loviturile de geniu cu glumele uneori șocante.
Poate și de aceea românul cu pletele în vânt și lovituri puternice rupea topurile tenisului mondial și, ocazional, inimile admiratoarelor, care plăteau sute de dolari pentru a-l vedea din primul rând al arenei.
Iar noi am păstrat pentru finalul rubricii două elemente de glorie: ILIE NĂSTASE a fost timp de 10 luni numărul 1 mondial, tot el fiind singurul român care are numele înscris în Tennis Hall of Fame – Templul celor mai buni tenismani din toate timpurile.
Bogdan Diaconiţa
