HARTA MAMELOR ADOLESCENTE: Salvați Copiii atrage atenția asupra accesului limitat la servicii și îngrijire medicală

  Ratele mortalității infantile din țara noastră sunt excesive raportat la alte țări europene. Vârsta medie a nașterii primului copil în cazul mamelor minore din zonele rurale defavorizate din România este mai mică de 16 ani. Sunt mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil. Riscul de prematuritate este agravat de lipsa accesului la servicii medicale. Județul Mureș se situează pe primul loc în ceea ce privește numărul mamelor adolescente, urmat de Dolj, Brașov și Iași. Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale devaforizate din România este de 16 ani la prima naștere și de 18 ani la al doilea copil. Sunt tinere mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil. Datele cercetării comunitare realizate de Organizația Salvați Copiii România arată că un procent covârșitor – 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități – afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului. Județele cu cele mai multe mame adolescente sunt, potrivit datelor INS: Mureș – 931 Dolj – 838 Brașov – 830 Iași – 733 Bacău – 722 Constanța – 687 Bihor – 674 Dâmbovița – 544 Suceava – 538 Vaslui – 511 Județele cu cele mai puține mame adolescente: Brăila – 248 Mehedinți – 234 Caraș-Severin – 209 Gorj – 190 Tulcea – 187 Analiza realizată de Salvați Copiii România, pe un eșantion de 640 de gravide și mame adolescente din 46 de comunități rurale din 16 județe din România, relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale pentru România. Astfel: 39% dintre mamele și gravidele adolescente din zonele rurale defavorizate ce au făcut parte din eșantionul cercetării au afirmat că nu au efectuat analizele recomandate în sarcină, din cauza lipsei accesului la servicii medicale și/sau a resurselor financiare necesare; 87% dintre gravidele și mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din țara noastră nu au utilizat nicio metodă contraceptivă; 3 ani este vârsta medie a nașterii primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate. Cele cu mai mult de un copil au în medie 18.1 ani la nașterea celui de-al doilea copil, 19.5 ani la al treilea, 20.9 ani la al patrulea și 22.9 ani la cel de-al cincilea copil; 4 ani au în medie tații copiilor acestor gravide sau mame minore din zonele rurale din România; 72% din tinerele fete și femei intervievate afirmă că locuiesc într-o cameră sau cel mult două, împreună cu alte persoane din familie, fapt ce indică precaritatea condițiilor în care trăiesc ele și copiii lor; 55% din mamele și gravidele adolescente apreciază că veniturile le ajung doar pentru strictul necesar; 74% dintre ele afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului; iar 58% dintre respondente apreciază că perioada de pandemie a afectat negativ șansele adulților din familia lor de a lucra (în munci ocazionale sau cu ziua), în comparație cu luna februarie a anului 2020. Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a explicat că „Sarcina la vârsta adolescenței este critică atât din punct de vedere fizic, cât și psiho-emoțional, iar accesul limitat la servicii medicale pune mama și copilul în risc. Cel mai adesea este vorba de distanța mare față de cabinetele medicale, lipsa resurselor pentru a plăti transportul, lipsa de informații cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii”. ASIGURAREA ACCESULUI LA SERVICII MEDICALE PENTRU GRAVIDELE ȘI MAMELE MINORE Organizația Salvați Copiii este implicată activ în domeniul sănătății copiilor din România și contribuie la asigurarea dreptului la viață al copiilor prin intermediul a cinci direcții de intervenție: dotarea maternităților și secțiilor de pediatrie și nou-născuți cu echipamente medicale performante, dezvoltarea rețelelor specializate de suport pentru mame și copii la nivelul comunităților rurale, cursuri de specializare pentru echipele medicale, educație pentru sănătate și cercetări/dezbateri cu specialiști. Până în prezent, Salvați Copiii România a lucrat în 60 de comunități rurale defavorizate, cu 56.000 de mame, gravide și copii până în 5 ani. Din 2021, Salvați Copiii România a extins modelul de intervenție integrată și în Republica Moldova, unde, în colaborare cu Asociaţia „Sănătate pentru Tineri” și Centrul de informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Chișinău, cu sprijinul MSD România, 6.300 de gravide și mame adolescente beneficiază de servicii socio-medicale și educaționale. Proiectul este implementat în 16 județe din România – Argeș, Brașov, Botoșani, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Hunedoara, Iași, Mureș, Neamț, Prahova, Suceava, Timiș, Vaslui, Dâmbovița și Tulcea, în 46 de comunități și toate comunitățile rurale din 15 unități teritoriale din Republica Moldova: Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Comrat, Drochia, Glodeni, Hîncești, Orhei, Sîngerei, Soroca, Strășeni, Șoldănești, Telenești și Municipiul Chișinău. Acest demers este esențial, în condițiile în care este cunoscut, pe de-o parte, faptul că graviditatea la vârste tinere asociază riscuri legate de sarcină mai mari (tensiune arterială mare, anemie, naștere prematură, greutate mică la naștere a bebelușului, depresie post-partum, etc.), iar, pe de altă parte,  maternitatea prematură expune aceste tinere mame la riscul de abandon școlar, de a intra în cercul vicios al sărăciei, cu efect transgenerațional. În timp ce îngrijirile prenatale de calitate sunt cu atât mai importate la mamele tinere, perioada pandemiei, care a impus restricții sociale și a generat implicit acces limitat la servicii medicale, a expus acest grup deja vulnerabil unor riscuri suplimentare legate de sănatate și acces la resurse. CONTEXT În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primul loc în UE27 în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2019 (5,8/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani. Dintre cele 199.720 de nașteri înregistrate în România în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece  nou-născuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu aproape un sfert dintre mamele sub 18 ani (23%) din toată Uniunea Europeană. Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor…
Iași – ȘTIRILE VIVA FM

comments

comments