Pentru a marca “Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului” (27 ianuarie), scriitoarea Angela Furtună (membră a Uniunii Scriitorilor din România și membră a PEN CLUB România Internațional) va susţine luni, 28 ianuarie, de la ora 11, o conferinţă în Aula Colegiului Național “Ștefan cel Mare” din Suceava.
Evenimentul va fi moderat de prof. Sorin Golda, președintele Comunității Evreilor din Suceava.
—–
Se împlinesc în anul 2009, 40 de ani de când, în 1979, lagărele de la Auschwitz – Birkenau – eliberate de aliați în 27 februarie 1945 -, au fost incluse și în UNESCO Worl Heritage List.
Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului a fost desemnată, începând din 2oo5, ziua de 27 ianuarie din fiecare an și reprezintă prima comemorare universală a victimelor Holocaustului. Această comemorare a fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005, adoptată la a 42-a ședință plenară. Astfel, la 24 ianuarie 2005, în cadrul unei ședințe speciale, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a marcat a 60-a aniversare a eliberării lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului care a avut ca rezultat uciderea a 6 milioane de evrei europeni și a milioane de persoane de alte naționalități și alte categorii, de către regimul nazist german.
27 ianuarie este data la care, în anul 1945, cel mai mari lagăre nazist de concentrare și exterminare, situate în Polonia, la Auschwitz-Birkenau, au fost eliberat de armata sovietică și aliați.
Multe țări au introdus capitole de istorie și de etica memoriei, consacrând în școli discipline, manuale și ore de studiu și de educație anti-totalitară, care să pregătească viitorii cetățeni pentru apărarea drepturilor omului în țările lor și pentru combaterea practicilor totalitare, fie ele de extrema dreaptă, fie de extrema stângă. Memorialele Holocaustului “Yad Vashem” din Israel, Memorialul Holocaustului din SUA, Memorialul Holocaustului din Berlin sau alte zeci de astfel de instituţii din marile oraşe ale Europei, Statelor Unite ale Americii, Asiei sau din Israel, ţin vie amintirea victimelor genocidului.
“Holocaustul (Shoah) a fost tabu în România de după al doilea război mondial, deoarece în istoria oficială a URSS, adică istoria-propagandă predată obligatoriu şi în ţările estice bolşevizate, și care dăinuie în imaginarul european colectiv până azi, evreii nu erau pomeniți ca principalele victime ale lui Hitler, ci numai comuniştii (ce erau, în fapt, foarte reduşi numeric la acea dată). Astfel a rămas ascuns pentru multă vreme opiniei publice caracterul de purificare etnică, primordial antisemită, al soluţiei finale hitleriste naziste, ce va fi îmbrăţişat şi de neo-bolşevici. În fapt, marea manipulare istorică a secolului al XX-lea – cel străbătut de la un capăt la celălalt de principiul genocidului ca soluţie de redesenare a aşa-zisei Europei civilizate printr-un condei asiatic bolşevic terorist -, reprezintă o maree de clişee şi de fapte denaturate. Tocmai de aceea adevărul este necesar pentru speranța de recuperare a homeostaziei unei civilizaţii ameninţate de noi valuri de barbarie modernă ce o vor zdruncina în curând.
Imaginarul politic european va avea întotdeauna nevoie de un 27 ianuarie demn şi de asumarea irepetabilităţii Holocaustului. Iar identitatea europeană, ce încă îşi caută contururile, trebuie să asimileze rădăcinile amare ale Shoah ca pe un catalizator al spiritului democrat şi ca pe un imunostimulent al conştiinţelor faţă de spiritul totalitar.” (Angela Furtună, “La anul, la Ierusalim, o carte”, coperta de Devis Grebu, sub egida Bibliotecii Bucovinei, 2009).
