În prima zi a lui noiembrie se marchează Ziua Radioului Național. În urma cu 89 de ani era inaugurat postatul național de radio, iar primele cuvinte ce s-au auzit la acest post au fost poeziile lui Horia Furtună. Pe rând, la microfonul radioului au vorbit Tudor Arghezi, Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, Constantin Nottara și mulți alții. Anii s-au scurs și, poate, radioul nu mai este la fel de prezent în viețile noastre ca atunci, când duceam lipsă de emisiuni TV, când nu aveam conturi de socializare, iar timpul se scurgea parcă diferit.
Pe vremea aceea ascultam cu plăcere tot ce se difuza în boxele mai mari sau mai mici din dotare. Pentru că exista un radio cam în fiecare casă, indiferent de bugetul familiei. Jurnale de știri, șlagăre, teatru radifonic, emisiuni de tot felul… pe toate le lăsam să umple tăcerea și întunericul din case, la acea vreme.
Mi-aduc aminte că era un radio mic și în casa bunicilor mei de la țară. Acolo am ascultat prima dată “Vocea Americii” sau “Europa Liberă”. Bunicul, care fusese pe front în al doilea război mondial, asculta atent, în timp ce împletea coșărci la ceas târziu din noapte sau la primele ore ale dimineții. Mi se părea un ritual straniu, pentru că nu înțelegeam mare lucru din ce se spunea. Mă simțeam însă părtașă, ascultând bucuroasă ceva ce în vremea aceea era interzis, dar pe care bunicul, trecut prin multe, îl valida prin atenția pe care o dădea zilnic celor spuse.
Acum nimic aproape nu mai este interzis. Pe posturile de radio se aude mai mult muzică. La volanul mașinii se pornește radioul, se fixează frecvența și rar o setezi acolo unde mai e vorbă. Despre educație sau nație. Pentru că vrei să te relaxezi, iar muzica e cea mai bună cale.
Mă gândeam însă că radioul, ca și televiziunea, ar putea face mai mult. Printre melodiile preferate de tineri s-ar putea strecura informații și discuții care să-i ajute să crească frumos. Ambalate priceput printre refrene ușor fredonabile, informațiile acestea ar ajunge mai ușor la ei. Și, încetul cu încetul, poate vor ajunge să asculte mai mult la radio și altceva decât muzică. Asta și cu aportul părinților de la volan, purtători de copii spre școală, care setează pe frecvența care oferă și acest altceva.
Închei acum, urându-le colegilor din radio, de ziua lor, alegeri inspirate în privința muzicii și discuții interesante, strecurate pe frecvențe!
