Grecia a ajuns marţi la un acord cu creditorii internaţionali pentru noile măsuri de reformă necesare deblocării programului de finanţare, a declarat ministrul elen de Finanţe Euclid Tsakalotos, transmite Reuters, citat de News.ro.
”A fost fum alb”, a declarat Tsakalotos, folosind un termen asociat alegerii unui papă.
El a arătat că negocierile pentru un acord tehnic s-au încheiat pentru toate problemele, creând condiţiile pentru discuţiile referitoare la relaxarea condiţiilor de rambursare a datoriilor.
Negocierile referitoare la acord, care include reforme ale muncii şi în sectorul energetic, precum şi reduceri de pensii şi majorări de taxe, au trenat de şase luni, în principal din cauza divergenţelor dintre Uniunea Europeană şi FMI legate de ţintele fiscale.
Grecia trebuie să adopte noile măsuri înainte ca miniştrii de Finanţe din zona euro să aprobe deblocare finanţării. Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze datorii de 7,5 miliarde de euro scadente în luna iulie. Următoarea reuniune a Eurogrup este programată pe 22 mai, când va fi discutată şi reducerea datoriei publice a Greciei.
În cadrul reformelor, Atena a promis să reducă pensiile cu 9% în 2019 şi pragul veniturilor neimpozitate în 2020, pentru a genera economii echivalente cu 2% din PIB.
Dacă performanţele obţinute vor fi peste aşteptări, autorităţile vor putea activa un set de măsuri care să compenseze impactul măsurilor suplimentare de austeritate, care vor include în mare parte reduceri de taxe.
În urma acordului de marţi, creditorii vor decide probabil ţintele de surplus bugetar primar pe termen mediu, acesta fiind un element central pentru relaxarea serviciului datoriilor.
FMI consideră că Grecia nu va putea continua să obţină excedente bugetare dacă nu va adopta noi măsuri de austeritate şi nu va beneficia de restructurarea datoriei publice din partea UE.
Într-un proiect de document obţinut de Reuters, Fondul susţine că Grecia poate ajunge la un surplus al bugetului primar de 2,2% din PIB în 2018 şi va ţinti un excedent anual de 3,5% din PIB în perioada 2019-2021, dacă va adopta noile măsuri convenite cu creditorii. Documentul sugerează ca ţinta de surplus bugetar să fie redusă ulterior la 1,5% din PIB.
Creditorii din zona euro consideră că Grecia trebuie să menâină un excedent bugetar de 3,5% din PIB o perioadă mai lungă de timp.
