Doza de educaţie (DDE) – Cam gata cu emoțiile elevilor pentru finalul de gimnaziu și liceu. Nu mai transpirăm deci din cauza lor, ci a caniculei, care se simte până în adâncul pădurii și te face să-ți ștergi fruntea cu năduf.
Și cum după război, îți dă mâna nu doar să lași să se arate vitejii, ci și motivele de amuzament, zic să ne oprim astăzi la perlele memorabile de la proba de istorie a examenului de Bacalaureat.
Absolvenții de clasă a douăsprezecea au avut anul acesta de elaborat un eseu despre România postbelică, concentrându-se pe o acțiune politică specifică din perioada 1946-1960 și pe două aspecte relevante legate de aceasta. De asemenea, subiectul a cerut menționarea a două măsuri adoptate în politica internă a României între 1964-1985, precum și prezentarea unui eveniment istoric din perioada național-comunismului care să ilustreze implicarea României în relațiile internaționale. Elevii trebuiau să-și exprime și să susțină un punct de vedere cu privire la consolidarea democrației postdecembriste în perioada 1990-1995, utilizând un argument istoric.
Mi s-au părut subiecte de bun simț, accesibile ce-i drept mai mult pentru bunicii și părinții elevilor. Care au trăit în direct perioadele mai sus-menționate, în vremea când știrile se citeau prin ziare sau se urmăreau la Telejurnalul de la 20:00.
Dar cum pentru cei mai tineri subiectele acestea nu fac parte din istoria personală, ci din istoria de tocit de prin cărți, mulți au suplinit lipsa cunoștințelor cu propria imaginație. Și uite așa, i-au trezit din somnul veșnic pe Matei Corvin și Petru Mușat și i-au mutat puțin mai sus în cronologia evenimentelor de a ajuns Ion Iliescu să dea mâna cu ei, iar Carol I să-și cedeze locul pe tron, în timp ce Alexandru Macedon a făcut un arc mare peste timp să ne unească:
„O acțiune diplomatică în perioada 1946-1960 a fost regimul lui Petru Mușat“.
„În timpul lui Ion Iliescu România semnează un tratat de alianță cu Matei Corvin, acesta îi trimite 25.000 de soldați”.
„Primul conducător care a unit România cu statele vecine: Basarabia, Bucovina și Transilvania a fost Alexandru Macedon”.
Mă gândesc că dacă aș fi întrebat un părinte sau bunic de absolvent de a XII-a unde sunt personajele amintite pe scara istoriei, ar fi reușit să-i așeze cronologic la locul lor chiar și fără să deschidă manualul. E drept însă că și bunicii și părinții sunt parte din acea istorie care tinerilor le este atât de puțin familiară.
Oare mai e valabilă zicerea „cunoaște-ți trecutul ca să-ți cunoști viitorul”? Cu siguranță nu, pentru cei mai tineri, care trăiesc ancorați bine de tot doar în prezent, fără a privi nici măcar de dragul unei note mai mari în trecut, și fără a se lăsa copleșiți de incertitudinile viitorului. Ce să zic?… Exact astea sunt îndemnurile psihologilor… de a trăi în prezent, nu trecut sau viitor. Dacă istorie nu știu, măcar să sănătoși la minte să fie!
Doamne ajută zic, și succes la admitere, oriunde vor merge!
prof. Maria Adriana Nichitean
