Bojdeuca lui Ion Creangă va fi redată vizitatorilor în luna decembrie, anunţă autorităţile ieşene, după ce lucrările de reabilitare şi consolidare au fost finalizate. Astfel, curioşii vor putea să pătrundă, din nou, în universul literar creat de marele povestitor în căsuţa din Ţicău.
,,Călător pe meridiane culturale, așa s-a numit proiectul prin care am reabilitat întreg ansamblul muzeal cu fonduri europene, printr-un parteneriat implementat împreună cu Primăria Fălești Și Consiliul Raional Fălești din Republica Moldova. Prin acest proiect, am efectuat lucrări de restaurare și securizare a bojdeucii, lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii muzeului, refacerea amfiteatrului și circulațiilor pietonale, reamenajarea spațiului verde și refacerea sistemului de iluminat. Mă bucur că am încheiat cu succes etapa lucrărilor și că am reușit să conservăm farmecul unic al bojdeucii. Vă reamintesc că Bojdeuca lui Ion Creangă este primul muzeu literar din România, inaugurat în 1918, și cel mai vizitat Muzeu din rețeaua Muzeul Național al Literaturii Române Iași. Încă puțin și vă reașteptăm să descoperiți lumea lui Ion Creangă, în Bojdeuca din Dealul Țicăului”, a precizat Costel Alexe, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.
Primul muzeu literar al ţării
Bojdeuca lui Ion Creangă este o casă din cartierul Ţicău, Iaşi, în care a locuit între anii 1872 și 1889 marele povestitor Ion Creangă. Pragul acestei case a fost trecut și de Mihai Eminescu, bun prieten al lui Creangă. Căsuța, având două camere dispuse de o parte și de alta a unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurări având loc în anii 1942 și 1985. Casa este înscrisă în Lista monumentelor istorice.
Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România. Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce veneau să o viziteze a avut dreptul să locuiască în mica bucătărioară din stânga intrării, împreună cu soția, trei copii și bunica.
La vremea sa, Ion Creangă era recunoscut pentru faptul că la căsuța sa din Țicău deținea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viața sa. Spre exemplu, întotdeauna a avut o pisică pe nume Marioara ca și mătușa sa zgârcită din satul natal Humulești.
Citeşte şi: https://vivafm.ro/2023/11/14/andrei-apreotesei-debut-in-rolul-canio-din-i-pagliacci-de-ruggero-leoncavallo/
comments
comments
