Pe repede înapoi (PRI) – Astăzi vă propunem să ne întoarcem în timp în anul 1956, pentru a rememora un eveniment important nu numai pentru vecinul nostru de la apus, ci și pentru regimurile comuniste de atunci.
Pe 23 octombrie, în Ungaria aveau loc proteste de amploare la adresa ocupației și influenței sovietice, care se făceau simțite tot mai mult.
Acțiunile au fost declanșate de studenți și l-au vizat pe liderul Partidului Comunist, MATYAS RAKOSI, făcut răspunzător de duritatea cu care Poliția Secretă acționa împotriva cetățenilor, de multe ori chiar în lipsa hotărârilor definitive în justiție.
Moartea președintelui sovietic IOSIF STALIN, produsă cu 3 ani înainte, precum și criticile deschide aduse regimului său represiv, au deschis calea unor tentative de relatică democratizare în Ungaria.
Pe 23 octombrie 1956 a fost organizată la Budapesta o manifestație populară în cadrul căreia s-au cerut demisia guvernului pro-sovietic și eliberarea deținuților politici.
Răspunsul autorităților a fost radical: Miliția și forțele de Securitate au deschis focul, ucigând sute de persoane, iar trupele sovietice care staționau pe teritoriul Ungariei au preluat controlul principalelor instituții.
Șeful Guvernului, IMRE NAGY, văzut ca un reformist, a fost înlocuit de către conducerea sovietică, după ce a permis reînființarea partidelor și a scos Ungaria din tratatul militar Pactul de la Varșovia.
Soarta lui a fost tragică: a fost arestat, reținut o perioadă în România, readus la Budapesta, judecat cu ușile închise și condamnat la moarte 2 ani mai târziu.
Iar revolta maghiară a fost înăbușită după ce făcut 3.000 de morți și peste 13.000 de răniți, ulterior autoritățile comuniste deportând peste 100.000 de persoane care au participat la luptele de stradă.
Astăzi, IMRE NAGY este considerat erou, osemintele lui fiind reînhumate după căderea comunismului, iar în fiecare an au loc comemorări.
Bogdan Diaconiţa
