E Joia Mare sau Joia Patimilor, zi în care creștinii prăznuiesc spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și vinderea Domnului de către Iuda. O zi încărcată de semnificații, pe care e bine a ni le reaminti. De ce? Pentru că povestirile acestea religioase asupra celor întâmplate cu vreme în urmă, pot fi repere comune. Credința, așa cum am mai spus, ne poate ajuta să avem un numitor comun la care să ne raportăm. Fără a ne îndoctrina, ne e mai bine să știm că indiferent de problemele vieții cotidiene, putem găsi un refugiu în credință. Oricare ar fi ea.
Și cum ni s-a dus nouă, bucovinenilor, veste că am fi cu plus de credință și cu bunul obicei de a păstra tradițiile – parte a educației noastre – într-o astfel de zi cum este Joia Neagră, ne ciocnim unii nu numai de bune obiceiuri, dar și de superstiții.
Mă gândeam să vă prezint câteva dintre ele, căci sunt sigură că veți ține cont, în funcție de doza de educație pe care o consumați zilnic.
Se crede că în această zi toate treburile gospodărești trebuie finalizate. Și cum acest lucru e posibil doar în casa femeilor harnice, ce nu se odihnesc decât noaptea, cele ce sunt prinse ațipind peste zi vor fi pedepsite. Vor fi neputincioase tot restul anului. Deci astăzi e rost de muncă pentru partea feminină a familiei la capacitate maximă. Treabă multă, dar în niciun caz spălat de rufe. Pentru că azi sufletele celor trecuți în neființă se întorc în casele în care au locuit și rămân până în sâmbăta ce precede sărbătoarea Rusaliilor. Iar apa murdară ar fi pomana primită de ei.
Deci adulții în Joia Mare muncesc. Vopsesc ouă, fac curățenie. Ce fac însă tinerii familiei? Fetele fac 12 noduri unei ațe, punându-și la fiecare o dorință și dezlegând-o ulterior, când dorința s-a împlinit. Ața înnodată se pune apoi sub pernă pentru ca fetele să-și viseze ursitul. Mare preocupare aceasta cu ursitul, dacă e să ținem cont că nu prea e sărbătoare religioasă mare la care fetele să nu facă tot felul de lucruri pentru a și-l afla. De parcă a-i cunoaște chipul anticipat le poate ajuta cu ceva…
Dintre toate obiceiurile legate de această zi, rămâne cel mai important acela al vopsitului ouălor. Activitate pe care o îndrăgesc și cei mici. Pentru că e rost de pictat, colorat și murdărit. Dar dincolo de inconvenientele cauzate de culorile ce s-ar putea împrăștia, e încă o ocazia de a crea amintiri valoroase. Din acelea despre care vă spuneam că le căutăm în minte, ajunși la vârsta maturității, atunci când ne e mai greu. Deci e rost astăzi de înroșit ouăle împreună!
Închei, urându-vă spor pentru a reuși să finalizați toate cele propuse cu gândul la sărbătoarea Paștelui.
Fără a uita să puneți pe listă și consumarea unei doze de educație!
prof. Maria Adriana Nichitean
