Paștele, cea mai mare sărbătoare a creștinătății, este încărcat de simboluri religioase în întregime, de la componenta spirituală, până la cea gastronomică. Din acest motiv, tot ceea ce se mănâncă de Paște are o însemnătate aparte. Dar care sunt mâncărurile tradiționale consumate în această perioadă în România?
Mielul și ouăle, ambele reprezentând sacrificiul, jertfa, sunt cele mai răspândite mâncăruri de Paște. În România, toată lumea prepară friptură, drob și ciorbă, dar există și câteva mâncăruri întâlnite numai în unele zone ale țării.
Astfel, în Muntenia și Oltenia se prepară stufatul, o mâncare cu miel și multe verdețuri de primăvară, căci, odinioară, oamenii nu iroseau nimic și foloseau tot ceea ce puteau cultiva pe lângă casă. Ceapa și usturoiul verde sunt din abundență în acest sezon, de aceea, pe lângă miel, sunt ingredientele principale ale stufatului.
Tot în Oltenia, de Paște, gospodinele pregătesc tocană de miel, bazată pe o legumă foarte des folosită în zonă: prazul. În această mâncare se mai pun morcovi și cartofi, dar gustul specific, „dulce“, este dat de praz. Tot în Oltenia, în unele zone, bărbaţii sunt cei care încondeiază ouăle, iar acestea sunt dăruite de fini nașilor.
Obiceiul ouălor încondeiate este răspândit pe tot teritoriul țării noastre, dar poate nicăieri nu sunt atât de frumoase ca în Bucovina. Aici, ca peste tot, de Paște se ciocnesc și se mănâncă ouă fierte, însă fără sare, căci există superstiția că vei transpira tot anul. Tot aici, se face un miel miniatural, sculptat în unt.
Coborând în Moldova, vei întâlni borșul de miel specific zonei: în el intră toate părțile mai puțin aspectuoase (dar foarte gustoase) ale animalului: capul, coada, picioarele. În plus, foarte multe verdețuri de primăvară: ștevie, lobodă, leuștean și, bineînțeles, mult borș acru de putină.
În Ardeal, ciorba de miel (sau mai ales cea de ied) își schimbă „hainele“: aici ea are smântână din belșug, ca toate mâncărurile grele, ardelenești, de altfel, și e aromatizată cu mult tarhon. Tot aici, unul dintre preparatele specifice de Paște este șunca fiartă, consumată alături de celelalte mâncăruri tradiționale din miel întâlnite în toată țara. O tradiție (nu știm cât de respectată în prezent) spune că în ciorba de miel trebuie fiartă și căpățâna. Bărbatul casei mănâncă limba (argumentul fiind că femeia vorbește destul), iar soția lui mănâncă creierul (fără argument). Și fără comentarii.
Ioana Ciuraru
