Emblema orașului, Biserica Sf. Gheorghe, a fost reabilitată, iar în aceste zile are loc recepția lucrărilor.
După 22 ani de așteptare și demersuri eșuate, dar și milioane de lei pierdute în documentații și schele care au putrezit înainte de a fi folosite, cel mai important lăcaș de cult din oraș va fi redat comunității, reabilitat și pus în valoare așa cum merită un obiectiv de patrimoniu de o asemenea importanță.
Autoritățile au accesat fonduri europene pentru Biserica Sf. Gheorghe, ctitorită de Elena Rareș în 1551 și care de mai mulți ani se afla într-o avansată stare de degradare. Monumentul istoric a beneficiat de 7 milioane de lei , adică 1,56 milioane de euro, de la ADR NORD EST pentru consolidare, restaurare şi refacere instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, montaj semnalizare şi avertizare incendiu, montaj instalaţii antiefracţie, montaj generator electric.
Recepția lucrărilor a demarat pe 11 august, spune primarul Cosmin Andrei:
Lucrările de reabilitare a lăcașului de cult au început pe 10 august 2020, după cinci licitaţii şi trei revizuiri ale documentaţiilor.
Pe parcursul lucrărilor, valoarea proiectului a crescut până la 11,2 milioane de lei, din cauza scumpirii materialelor. Municipalitatea a contribuit cu 4 milioane de lei pentru cheltuielile neeligibile ale proiectului, la care se adaugă contribuția de 2% din valoarea eligibilă a proiectului.
Descoperiri importante pe parcursul lucrărilor
În anul 2016, în curtea bisericii Sfântul Gheorghe din municipiul Botoşani, arheologi din Iaşi şi Botoşani au descoperit mai multe morminte, probabil din perioada medievală. În cadrul săpăturilor au fost descoperite şi urmele fundaţiei unei anexe bisericeşti, dar şi numeroase obiecte,
„Din săpătură au rezultat şi numeroase fragmente ceramice ce urmează a fi de asemenea determinate din ce perioadă provin, bănuim secolul al XVII-lea. Şi mai multe piese de cult care au fost cândva folosite în altar, o linguriţă pentru împărtăşanie, o farfurie pentru anafură, un suport de lumânare, o jumătate de lulea. Mai multe piese din sticlă, pahare, care au fost folosite fie pentru comunitate, fie pentru parastase sau pomeni care au avut loc în biserică”, a declarat atunci Adela Kovacs.
„În timpul lucrărilor de restaurare (…) s-au găsit dovezi că ctitoria Elenei Doamna nu s-ar fi făcut pe un teren viran, ci pe locul în care ar fi existat în trecut alte două biserici, una de piatră, datând din secolul al XII-lea, și una din lemn, a cărei atestare, undeva prin secolul al X-lea, se face prin prezenţa unei bârne de stejar şi a unei pardoseli de piatră sub care săpăturile arheologice nu au mai continuat. În curtea bisericii a fost descoperit și un cimitir medieval. Dacă aceste descoperiri arheologice vor fi certificate, atunci și istoria orașului, implicit atestarea lui documentară s-ar putea schimba radical”, a anunţat Doina Federovici, preşedintele Consiliului Judeţean.
Vă recomandăm să citiți și:
Impozite de trei ori mai mari pentru imobile și terenuri neîngrijite
