DDE (Doza de educaţie) – Ce gust are pentru voi tăcerea?
Ați făcut vreodată un exercițiu de genul acesta în care să dați gust și aromă abstractului? Pentru că ea tăcerea, e atât de necesară în viața noastră încât la cât de des am practicat-o, sigur i-am dat însușiri de genul acesta…
Nu știu cum e în cazul domniilor voastre, dar mie în cea mai mare parte a timpului mi-e drag de tăcere… Cei care cred că mă cunosc suficient ar putea zâmbi acum neîncrezători, știind că sunt în mare măsură dependentă de comunicare Dar asta se întâmplă doar pentru că uită că tăcerea nu o exclude ci dimpotrivă, o potențează.
Putem comunica adesea chiar mai multe prin tăcere decât prin cuvinte. Pentru că la fel lor, și tăcerile pot fi intense sau diluate, te pot înălța sau pot fi apăsătoare, te pot face mai mic sau mai mare. Pot fi tăceri ce te acuză sau te iartă, tăceri ce-ți chinuie sau ce-ți odihnesc gândurile.
Uneori folosim tăcerea pentru că am obosit de cuvinte și ne dăm seama că tăcerea e un schimb echitabil pentru zeci de rostite. Alteori, ne-am dori să șoptim sau să strigăm cuvinte cu zecile, dar ele se încăpățânează înăuntru și trimit în schimb tăcere.
I-am îndemnat adesea pe cei din jurul meu la a spune cele gândite… Astăzi însă îndemn doar la comunicare. Rostită sau nu. Important este să fie eficientă și constructivă. Înțeleasă și împărtășită, fie că e dorită sau nu… Vă îndemn să vă faceți timp și pentru tăceri zilele acestea, de vară secetoasă, ce a redus la rându-i la tăcere ploaia. O fi știind ea de ce…
Tăceri inspirate, dragii mei! Inspirate de lucruri, oameni, de fapte sau de dozele de educație!
prof. Maria Adriana Nichitean
