Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a reînființat Mănăstirea Sf. Ilie, închisă după ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic.
Este vorba despre o ctitorie a voievodului Ștefan cel Mare din anul 1488.
Obiecte de patrimoniu
Biserica dispune de puține odoare de preț, cele existente fiind probabil luate de aici odată cu desființarea mănăstirii. Printre odoarele păstrate se numără următoarele:
– un pocrovăț de la Bogdan al III-lea (1507), cu următoarea inscripție în limba slavonă: “Ion Bogdan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn Țării Moldovenești, fiul lui Ștefan Voievod, a făcut acest pocrovăț și l-a dat rugii sala Mănăstirea Sf. Ilie; în anul 7015, luna august, în 3”;
– un Scaun Domnesc cu stema Moldovei și două sfeșnice de lemn sculptate artistic, care provin probabil din epoca lui Petru Rareș;
– două cruci vechi de mână ferecate în argint, ambele cu inscripții slavone pe mâner. Pe una se află următoarea inscripție: “Această cruce a ferecat-o Silion ieromonahul, proegumenul din Sf. Ilie Proorocul”, iar pe cealaltă este scris: “Această cruce a făcut-o Anița Ghergheloae și a dat-o Sfintei Mănăstiri Sfântu Ilie, anul 7223, aprilie 15 zile” (1715).
– un pomelnic triptic de la mijlocul secolului al XVIII-lea, scris în limba română cu caractere chirilice, pe scândură vopsită în verde. Pe aripa dreaptă jos se află următoarea inscripție: “Și acest sfânt pomelnic l-am prefăcut eu robul și mult păcătosu la Dumnezeu Vasilie Gane ot Eși, la let 7262, iunie 6” (1754). În partea centrală este Pomelnicul ctitorilor și Pomelnicul arhiepiscopilor, pe aripa stângă este Pomelnicul ieromonahilor și monahilor și pe aripa dreaptă este Pomelnicul boierilor.
– trei icoane pictate la Moscova în 1708. Icoanele Mântuitorului Iisus Hristos și a Maicii Domnului cu Pruncul sunt pictate de Chiril Ulanov (d. 1731), iar icoana Sf. Treimi este pictată de Vasile Ulanov. Semnăturile pictorilor și datarea icoanelor sunt întâlnite în mod discret pe icoane.
– icoana Sf. Prooroc Ilie (icoana hramului), înnoită în 1841 pe cheltuiala pr. Constantin Popovici și a lui Ion Corduș. Ea este de dimensiuni mai mici și pictată mai modest și are dedesubt următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: “Această icoană s-au înnoitu pe cheltuiala preotului Constantin Popovici și Ion Corduș din Sfîntu Ilie, Ghenar 4, – 1841”.
– o dveră aflată la ușa diaconească din dreaptă, făcută în 1828 pe cheltuiala pr. Constantin Popovici. Pe ea se află următoarea inscripție în limba română: “Aciastă sfîntă dveră au făcut ierei Constantin Popovici și Safta cu toată cheltuiala lor; pomenirea veșnică. Amin. Anul 1828, 9 mai. D.E.”.
De-a lungul vremii, în jurul mănăstirii a luat ființă satul Sf. Ilie, astăzi parte a comunei Șcheia.
Anul trecut, Arhiepiscopia a mai reînființat o mănăstire închisă de Imperiul Habsburgic – cea de la Pătrăuți.
