Paştele este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos, Învierea fiind, după cum spunea părintele Arsenie Boca, ”singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi”.
În toate aşezările din Bucovina, datinile, credinţele şi obiceiurile pascale s-au dezvoltat şi menţinut multă vreme într-o formă de conservare aparte. Prezenţa sacrului în lumea pământeană se simte în Bucovina nu numai în ziua sărbătorii Paştelui, ci şi în perioada de dinainte, dar şi în cea de după.
Aici, în ţara mănăstirilor cu frescă exterioară pictată, aflate în patrimoniul UNESCO, în acest spaţiu încărcat de frumuseţe şi spiritualitate, în care satele mai păstrează atmosfera liniştită a vremurilor trecute, iar oamenii încă mai respectă „obiceiurile pământului”, poţi petrece o vacanţă cu totul specială, mai ales în preajma sărbătorilor pascale.
Organizat de Consiliul Judeţean Suceava, evenimentul se derulează pe parcursul a două săptămâni, începând cu Duminica Floriilor, continuând cu Săptămâna Patimilor şi Învierea Mântuitorului şi se încheie cu Săptămâna Luminată, timp în care se pot descoperi frumuseţile locului, tradiţiile şi obiceiurile legate de Sfintele Sărbători Pascale şi se poate participa la o serie de activităţi, spectacole, concerte, festivaluri, demonstraţii de ouă încondeiate, târguri, expoziţii şi concursuri cu tematică pascală.
Iată câteva dintre argumentele pentru care ar trebui să vă propuneți să veniți de Sfintele Paști în Bucovina:
TRADIŢII
În Joia Mare (Joia Patimilor), după credinţa populară, se deschid mormintele, cerul şi porţile raiului, fiind un moment în care se manifestă cultul morţilor. Femeile împart colaci, plăcinte, vase din lut sau ceramice, umplute cu apă, vin sau mâncare şi însoţite de lumânări aprinse, pentru pomenirea celor dispăruţi. La Breaza, Moldoviţa şi Poiana Stampei încă se mai păstrează obiceiul aprinderii focurilor, pentru ca spiritele morţilor să vină printre cei vii, pe la casele unde au trăit şi să petreacă împreună Paştele
Ultima zi de vineri din Postul Mare este cunoscută sub mai multe denumiri: Vinerea Mare, pentru că aparţine ciclului pascal al Săptămânii Mari; Vinerea Seacă, pentru că în această zi se ţine post negru; Vinerea Patimilor, pentru că Iisus a pătimit şi a fost răstignit într-o vineri; Vinerea Paştelui, pentru că precede marea sărbătoare a învierii Domnului, Poştele. în această zi, Aerul (pânzape care este zugrăvită înmormântarea Domnului Iisus Hristos), care simbolizează trupul neînsufleţit al Mântuitorului, este scos din altar şi aşezat în mijlocul bisericii, pentru priveghere, unde stă până la înviere.
O serie de munci gospodăreşti se desfăşoară în Săptămâna Patimilor: bărbaţii curăţă spaţiul gospodăriei, repară gardurile, ară grădina, taie lemne, iar femeile deretică prin casă, vâruiesc, spală albiturile, înroşesc sau încondeiază ouă, pregătesc alimentele rituale (pască, babe, moşi sau moşnegi, cozonaci, învârtite, plăcinte, colaci, mielul Paştilor). Este perioada în care, dominaţi de sfintele îndatoriri, dar şi temători de constrângerea tradiţiei, de ironia semenilor, gospodarii intră într-unfel de competiţie unii cu alţii, dorind fiecare ca prin tot ceea ce face să fie considerat în rând cu oamenii.
PRODUSE CULINARE
Făcută în Joia Mare sau în Sâmbăta Mare (Sâmbăta Paştelui), pasca este cea mai însemnată coptură, fără de care în Bucovina nu ar crede cineva că a sosit Paştele. Se face din făină de grâu, sub formă rotundă (în amintirea scutecelor cu care a fost înfăşat Iisus) sau sub formă pătrată (pentru că şi mormântul în care a fost înmormântat Mântuitorul a fost pătrat).
Pasca se înfrumuseţează la margini cu împletituri, iar la mijloc cu o cruce împletită sau simplă, care semnifică crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul lumii. Se fac însă şi păşti simple, fără împletituri şi fără cruce la mijloc, numai cu zimţi pe margine. Între împletituri sau între zimţi se pune de regulă brânză de vaci, mai rar de oi, sărată şi frământată cu gălbenuş de ou, zahăr, scorţişoară şi împodobită cu stafide. Păştile cu cruce diametrală se duc în ziua de Paşte la biserică, ca să se sfinţească; cele simple sunt destinate membrilor familiei, iar cele micuţe, numite păscuţe, se fac în special pentru bucuria copiilor sau pentru a se da săracilor care stau la uşa sau la poarta bisericii.
Alături de pască, care ocupă un loc privilegiat în cadrul ceremonialului slujbei de înviere, femeile mai coc de Paşte şi alte copturi, precum: cozonaci, plăcinte, babe, învârtite. Pasca se face nu numai de Paşte, ci şi de Sfântul Gheorghe, de înălţare sau Ispas şi de Duminica Mare sau Rusalii. După Duminica Mare însă şi până la Poştele viitor, pască nu se mai face.
Simboluri tradiţionale cu o profundă semnificaţie, ouăle roşii, încondeiate sau închistrite special cu ocazia marii sărbători a învierii reprezintă în plan spiritual o revoluţie, o regenerare spre binele omului. Multe legende din spiritualitatea bucovineană au învierea drept punct de pornire pentru înroşirea ouălor. Se spune că pietrele pe care le aruncau jidovii în Iisus când acesta ieşea din templu se transformau în ouă roşii sau că datina înroşirii ouălor a apărut pentru a ni se aminti chinurile îndurate de Mântuitor, sângele vărsat în timpul răstignirii. Conform unei alte legende, Maica Domnului s-a dus cu un coş cu ouă ca sâ-i înduplece pe păzitorii lui Iisus răstignit, însă pentru că aceştia au refuzat orice dialog, ea a aşezat coşul cu ouă la picioarele fiului, iar sângele care curgea din trupul lui Iisus a înroşit ouăle, moment în care Mântuitorul a zis: de acum să vopsiţi ouă roşii”.
În Bucovina, ouăle se înroşesc în Joia Mare, Vinerea Seacă şi Sâmbăta Paştelui. Se întrebuinţează de Paşte nu numai ouă roşii, ci şi de diferite alte culori: galbene, verzi, albastre. Pentru că la început se făceau numai ouă roşii, bucovinenii fac şi aşteaptă sfintele Paşte mai mult cu aceste ouă şi tot de aceea există datina de a se vorbi numai despre ouă roşii. Pe lângă aceste feluri de ouă, numite în unele părţi din Bucovina merişoare, fiindcă au numai o singură culoare, femeile mai fac, încă de la Buna Vestire, două feluri de ouă: încondeiate şi închistrite (împistrite), deosebirea între ele constând în tehnica de ornamentare.
Ouăle încondeiate se lucrează întotdeauna calde, pentru a permite o uscare rapidă a tuşului şi se folosesc pensula şi peniţa. Ouăle închistrite (numite şi „muncite” sau „necăjite”, pentru că presupun multă răbdare, atenţie şi pricepere) au ca element de bază ceara, care se transpune pe suprafaţa oului, după care urmează îmbăierea succesivă în culori. Se lucrează cu chişiţa şi se ornamentează reci, numai baia de culoare este caldă, iar când sunt gata ornamentate se pun în preajma unei surse de căldură pentru topirea cerii.
Încondeierea şi închistrirea ouălor sunt meşteşuguri care, prin măiestria combinării motivelor tradiţionale şi îmbinarea culorilor, dar şi ca urmare a influenţelor transculturale, mai ales ale populaţiei huţule, au devenit în timp o adevărată artă.
ZIUA DE PAŞTE
În zona Bucovinei, datina se deosebeşte de alte zone ale țării prin complexitatea simbolurilor și a credinţei în puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvântare a bucatelor. În zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşează în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului care trebuie să sfinţească şi să binecuvânteze bucatele din coşul pascal. În faţa fiecărui gospodar este pregătit un astfel de coş, după orânduiala strămoşilor.
În coşul acoperit cu un şervet ţesut cu model tradițional sunt aşezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminţe de mac (ce vor fi aruncate în rău pentru a alunga seceta), sare (ce va fi păstrată pentru a aduce belşug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului să fie bogat), ceapă şi usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aşează pasca, şuncă, brânză, ouăle roşii, dar şi ouăle încondeiate, bani, flori, peşte afumat, sfecla roşie cu hrean, şi prăjituri. După sfinţirea acestui coş pascal, ritualul de Paşti se continuă în familie.
Ajunși acasă, toţi membrii familiei, veniţi de la Înviere, se spală într-un vas cu apă neîncepută în care se află un ou roşu şi un bănuţ de argint. Oul se pune pentru ca să fie toţi roşii şi sănătoşi ca oul, iar banul, ca să fie bogaţi şi curaţi ca argintul. Se gustă apoi, neapărat, prima dată din anafora de Paşte care a fost adusă în coșul sfințit de preot, apoi se stă la masă gustând din toate bucatele.
Cu precădere în vechime, dar şi azi, unii gospodari, vin de la Înviere cu lumânarea nestinsă şi ocolesc casa, pentru izgonirea celui rău. Se mai crede că în această zi nu este bine să se cearnă făină sau să se bage mâna în solniţa cu sare, căci îţi vor transpira mâinile tot anul. Ciocnind ouăle, se spune că al cui nu se va strica, acela va trăi mai mult. În anii din urmă, vânătorii puneau în puşcă anaforă pentru a atrage cu ea mai mult vânat. Se mai zice că dacă oul vopsit roşu, sfinţit de la Paşti, îl păstrezi patruzeci de zile fără să se strice, este semn sigur că eşti un om norocos.
OBIECTIVE TURISTICE
Ținutul Bucovinei este unul dintre locurile din țară în care se mai păstrează tradiții și printre cele mai atractive şi frecventate zone turistice de pe harta României.
Istoria, peisajele naturale și mâncărurile autentice te poartă într-o călătorie de vis.
Numită și „Țara codrilor de fag”, Bucovina este înzestrată cu peisajele naturale spectaculoase, cum ar fi Munții Rarăului și dealurile împădurite ce o înconjoară.
O plimbare cu Mocănița la Moldoviţa, vizitarea mănăstirilor unice în lume și a altor obiective turistice sunt ingredientele perfecte pentru a vă bucura de un concediu plin de autenticitate, culoare și locuri cu povești impresionante.
Cetatea de Scaun a Sucevei este o cetate medievală localizată pe un pinten terminal al unui platou aflat la o înălțime de 70 m față de lunca Sucevei, de unde se poate vedea întreaga vale a Sucevei.
Construită la sfârşitul secolului al XIV-lea, a fost principala reședință a domnilor Moldovei timp de aproape 200 de ani.
Muzeul Satului Bucovinean este un muzeu în aer liber din municipiul Suceava înființat în anii ’70 și în prezent dispune de un număr de peste 30 de obiective: case tradiționale din lemn, anexe gospodărești, instalații tehnice populare, ateliere meșteșugărești, construcții comunitare.
Vatra Dornei este cunoscută încă din secolul al XIX-lea, ca stațiune balneară și pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Supranumită și “Perla Bucovinei”, este situată la o altitudine de 802m în Depresiunea Dornelor. Este înconjurată de o serie de munți joși și mijlocii, iar un aspect deosebit de important este dat de prezența izvoarelor minerale, care impun o notă specifică zonei Țării Dornelor.
Centrul de ceramică de la Marginea – Comuna Marginea este înconjurată de păduri, dispune de un sol argilos și este străbătută de apa râului Sucevița. Ceramica neagră de Marginea este deja o marcă binecunoscută în întreaga lume. Fie că îți cumperi ca suvenir un vas de ceramică neagră, sau vizitezi muzeul ori iei o masă tradițională în restaurantul de lângă, alegerea acestui obiectiv se va dovedi a fi una potrivită pentru a completa concediul în Bucovina.
Aflat în inima Bucovinei, satul Ciocănești este considerat unul dintre cele mai frumoase sate din România. Se află la 26 de kilometri de Vatra Dornei și la 35 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc.
Satul Ciocănești este un adevarat muzeu în aer liber, datorită caselor cu pereții pictați cu motive tradiționale specifice Bucovinei, fiecare locuință fiind mai frumoasă ca cealaltă.
În Ciocăneşti puteţi vizita şi Muzeului Național al Ouălor Încondeiate.
Salina Cacica este o exploatare minieră a sării aflată în localitatea Cacica și reprezintă un obiectiv turistic deosebit prin vechime, simplitate şi spaţii generoase.
Galeriile sunt săpate manual, având profil dreptunghiular, nesusținute și nearmate, cu o lățime minimă de circa 1 m. Intrarea în mină se face pe 192 de trepte vechi de brad aflate de la începutul exploatării, mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn, dispuse în spirală.
Situate la poalele nord-estice ale Rarăului, Cheile Moara Dracului sunt cele mai frumoase și mai pitorești chei din întreaga zonă, făcând parte dintr-o rezervație naturală de un deosebit interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic.
Cheile Moara Dracului pot fi vizitate ca obiectiv de sine stătător sau pot fi străbătute pentru a ajunge în creasta Munților Rarău. Acestea ating o lungime de 60-70 m şi o lăţime medie de 4-5 m.
Grădina Zoologică din Rădăuți adăpostește specii de păsări și animale de pe toate continentele. Se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Principala atracție este reprezentată de speciile de maimuțe, lei și tigri siberieni.
Aici mai puteți vedea specii de cai, ponei, urși, vulpi, porci, păsări și nu numai. Grădina Zoologică este situată pe strada Ștefan cel Mare și poate fi vizitată zilnic, între orele 9:00 – 19:00.
Dacă vizitezi nordul Moldovei, nu ar trebui să ratezi cele mai frumoase mănăstiri din această zonă, înconjurate de peisaje extraordinare. Un traseu pe care vi-l propunem este Mănăstirea Humorului – Voroneț – Moldovița – Sucevița – Putna – Bogdana – Dragomirna.
OAMENI ŞI LOCURI
Bucovineanul, bun, mândru, înţelept, te va trata cu ospitalitate şi căldură, te va îmbia cu bucatele lui tradiţionale şi te va ajuta să descoperi o bună parte din spiritualitatea locurilor.
Bucovina are un farmec aparte în fiecare anotimp, dar în perioada sărbătorilor de Paşti, Bucovina îmbracă straie de sărbătoare. Acum şi aici rugăciunile sunt ascultate şi primite pentru că, de Paşti, Dumnezeu coboară pe pământ pentru că Îl macină dorul de raiul lui din Bucovina.
“Zonă cu puternice interferențe culturale, Bucovina a constituit de-a lungul istoriei o atracție deosebită pentru o serie de populații care s-au așezat și și-au creat o patrie în acest teritoriu, contribuind fiecare, în felul său, la profilul social, cultural, economic și politic al regiunii.
Datorită multiculturalității sale, Bucovina a fost inclusă în aria culturală central-europeană, în care predomină diversitatea și complementaritatea.
Includerea regiunii, din punct de vedere cultural, în zona de cultură central-europeană constituie principalul motiv pentru care Bucovina este unică în România, ea fiind singura regiune din Moldova istorică ce a făcut parte din această arie culturală.”, precizează Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Suceava.
