Două explozii puternice au zguduit în centrul Kievului, în zorii zilei de vineri, 25 februarie, a doua zi a invaziei ruse asupra Ucrainei. România are o graniţă cu Ucraina de 650 de kilometri, situată în sud-vestul țării, la 800 de kilometri de Donețk/estul Ucrainei. Aşa cum era de așteptat, mulți ucraineni au decis să părăsească țara. Unii cu mașina, formând cozi uriașe, alții pe jos, cu ce au apucat să-și pună în bagaje. Autoritățile locale și județene din România se mobilizează pentru a putea primi refugiați. Reporterii VIVA FM vă prezintă stadiul pregătirilor și mobilizării din județele Iași, Suceava și Botoșani Tabără mobilă pentru preluarea refugiaților, în județul Suceava În conformitate cu planul întocmit la nivelul Ministerului de Interne, în județul Suceava au fost identificate posibile locuri de amplasare a taberei mobile din dotarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Echipamentele – corturi, paturi, perne, pături, cearșafuri și surse de energie electrică – pot fi montate în teren în maxim 12 ore. De asemenea, au fost identificate și alte spații de cazare pentru gestionarea unui eventual aflux de refugiați din Ucraina: cămine școlare, săli de sport, pensiuni, hoteluri. Prefectul Alexandru Moldovan a precizat că aceste spații de cazare vor fi puse la dispoziție de Primării și de operatori din turism, îndeplinind condițiile minime în vederea cazării refugiaților. În același timp, se va asigura asistența medicală și psihologică pentru aceste persoane. Apelul a fost preluat de prorectorul Universității Suceava, Ștefan Purici, care a precizat că instituția de învățământ superior ar putea primi o parte din eventualii refugiați ucraineni. Îngrijorări în orașul de frontieră Siret În același context, deputatul PSD Suceava Mirela Adomnicăi consideră că România poate prelua o parte din eventualii refugiați proveniți din Ucraina, după atacul armat al Rusiei. Ea a reamintit că la Rădăuți funcționează un Centru Regional pentru Solicitanții de Azil, ocupat acum în mare parte. Adrian Popoiu, primarul orașului Siret, oraș de frontieră cu Ucraina, este îngrijorat de turnura pe care a luat-o conflictul, spunând că un eventual exod al populației va aduce o presiune mare asupra localității. Deja la frontiera româno-ucraineană de la Siret s-au înregistrat, după câteva ore de la primele borbardamente din dimineața de 24 februarie, cozi de vehicule ale cetățenilor ucraineni care doreau să se refugieze în România. Alte persoane treceau frontiera pe jos, ducând cu ele puține lucruri în genți de voiaj. Și Botoșaniul e solidar În județul Botoșani, localitățile aflate la graniţa cu Ucraina sunt pregătite pentru primirea ucrainenilor care fug din calea războiului. Autorităţile locale au identificat deja posibile locuri pentru a-i caza pe refugiaţi, cămine culturale, școli, săli de sport. Romică Magopeț, primarul comunei Ibănești: Ștefan Coțofrec, primarul comunei Cândești, COȚOFREC ȘTEFAN: Acolo unde nu există spații, primăriile pun la dispoziție terenuri pentru amplasarea unor tabere mobile. Primarul comunei Pomârla, Dumitru Chelariu: În plus, ISU Botoșani poate operaționaliza o tabără mobilă cu o capacitate de 200 de locuri. Purtătorul de cuvânt Dorina Lupu: Singurul punct de trecere a frontierei cu Ucraina, de la Racovăț, nu este operațional. Prefectul Sorin Cornilă dă asigurări că județul Botoșani este pregătit să gestioneze un aflux de refugiați din Ucraina . Tensiunile din Ucraina au determinat tot mai mulți ucraineni să ceară cetățenie română pentru a ajunge în țările Uniunii Europene. În ultima lună, numai în comuna Vârfu Câmpului, localitatea situată la aproximativ 30 de kilometri de Vama Siret, s-au stabilit peste 350 de locuitori, majoritatea cetățeni ucraineni, spune primarul Maria Huțu. Localitatea are peste 9.400 de locuitori, dintre care peste 6.000 doar în acte. Este vorba despre cetățeni ucraineni care și-au stabilit domiciliul aici după conflictul din 2014. Tabere și ajutoare pentru refugiați, la Iași Și autoritățile locale din Iași sunt într-o stare de vigilență suplimentară, având în vedere numărul mare de refugiați ucraineni care ajung în capitala Moldovei, mulți dintre ei vin din Republica Moldova. Primarul Iaşului, Mihai Chirica, a precizat că au fost identificate locurile unde vor fi amenajate taberele şi a subliniat că acestea trebuie să asigure accesul la servicii medicale și sociale şi să aibă utilitățile în apropiere. În continuare, potrivit lui Mihai Chirica, se va ţine cont, în primul rând, de amenajarea taberelor pentru bătrâni, copii și bolnavi. Echipamentele necesare se află la Inspectoratul pentru Situații de Urgență și ar putea fi montate în cel mult 12 ore. În total, sunt disponibile locuri pentru 200 de persoane, câte 6-7 într-un cort. Tabăra va avea corturi pentru servirea mesei, va fi încălzită cu aeroterme de mare putere și va dispune de sisteme de iluminat, paturi, saci de dormit. Cosmin Tudor, comandantul detașamentului nr. 2 de Pompieri Iași: Până la sfârșitul acestei săptămâni, Primăria Municipiului Iași va instala în oraș centre de colectare de ajutoare pentru sinistrați, în contextul războiului din Ucraina și a numărului de refugiați. Primarul Mihai Chirica a menționat că sediul Primăriei Iași va fi iluminat în culorile drapelului ucrainean. La nivel național se estimează că, în urma unui posibil război în Ucraina, în România ar ajunge în jur de 500 de mii de refugiați. Vă recomandăm să citiți și: LIVE TEXT | Granița României astăzi. A doua zi de război în Ucraina LIVE TEXT | Rusia a invadat Ucraina. Moscova anunță „suprimarea” forțelor aeriene de la Kiev
Iași – ȘTIRILE VIVA FM
Home Știri VIVAFM Iași EXCLUSIV AUDIO | Județele Suceava, Botoșani și Iași, pregătite pentru a prelua refugiați
EXCLUSIV AUDIO | Județele Suceava, Botoșani și Iași, pregătite pentru a prelua refugiați
feb. 25, 2022
Articolul anteriorConsiliul Județean Suceava a alocat bani pentru finanțarea unor tabere mobile destinate refugiaților din Ucraina
Articolul următorPro România vine în sprijinul refugiaților