Autorităţile din zona de Nord-Est a României pot participa cu succes la titlul de „cea mai neinspirată investiție”. Reporterii VIVA FM vă prezintă câteva dintre proiectele începute și abandonate sau finalizate și neutilizate. Bani duși pe…apa Siretului Dacă era funcțional, dezastrul produs în vara anului 2010 în județele Moldovei, în special în Botoşani și Bacău, putea fi evitat. Este vorba despre barajul de la Vârfu Câmpului, construit la limita dintre județele Botoşani și Suceava, pe râul Siret. Șantierul deschis în anul 1987 și care a înghițit până acum peste 25 de milioane de euro, așteaptă și astăzi finanțare pentru finalizarea lucrărilor, sistate repetat, de-a lungul timpului, deși aveau termen de finalizare anul 1992. Așa că au fost necesare noi studii de fezabilitate, actualizări ale valorilor de achiziții și modernizări ale echipamentelor. Dan Deleanu, fost subsecretar de stat în Ministerul Mediului: Cu o lungime de 10 kilometri, barajul a fost gândit pentru a elimina riscul de inundații din toate localitățile aflate în aval, suplimentarea debitului de apă al Jijiei, pentru a oferi sursa de alimentare gospodăriilor și sistemelor de irigații din zonă, precum și pentru producerea de energie electrică prin intermediul unei microhidrocentrale. Din lipsă de fonduri, autoritățile au decis să se rezume doar la o acumulare permanentă, pe care nu reuşesc să o termine, deși este una dintre cele mai importante lucrări hidrologice din județele Botoșani și Suceava și în 2019 a fost declarat obiectiv de importanță națională. Finalizarea obiectivului este cu atât mai important cu cât, în următorii 3 ani, acumularea de la Bucecea, colmatată în proporție de 80%, nu va mai putea asigura apă locuitorilor județului Botoșani. Realizarea lucrării necesită şi exproprierea a peste 300 de hectare de terenuri proprietate privată a unor persoane fizice şi juridice, precum şi terenuri proprietate ale consiliilor locale, aflate pe teritoriul administrativ al comunelor Zamostea şi Zvoriştea, judeţul Suceava, şi al comunelor Vârfu Câmpului şi Cândeşti, judeţul Botoşani, inclusiv zone forestiere și arii naturale protejate. O altă investiție nefinalizată este Podul de la Talpa- jud. Botoșani la Zamostea- Suceava, început în 1995 și abandonat în 1998, timp în care s-au turnat doar… 6 piloni de susținere. Casa Corpului Didactic Suceava adăpostește oi O investiție începută cu 12 ani în urmă și încă nefinalizată este clădirea Casei Corpului Didactic Suceava. Mastodontul din beton este amplasat în apropierea șoselei de centură, pe teritoriul comunei Șcheia. Ministerul Educaţiei a investit până acum 2,5 milioane lei în amenajarea terenului și ridicarea clădirii, dar lucrările au fost sistate în urmă cu câțiva ani tocmai din cauza întreruperii finanțării. În prezent, banii alocați nu mai permit decât paza imobilului. Pentru că edificiul cu demisol, parter și 2 etaje nu a fost finalizat, în ultimul an un cioban din zonă a obţinut permisiunea Inspectoratului Şcolar Suceava ca să-şi depoziteze fânul și să-și adăpostească o parte din oi în clădire. De precizat că terenul din Șcheia pe care a fost construită Casa Corpului Didactic nu dispune de utilități – apă, canalizare și energie electrică. În urmă cu 4 ani, șeful de atunci al Inspectoratului Școlar Suceava, GHEORGHE LAZĂR, motiva că întârzierile erau cauzate inclusiv de popririle pe conturi aplicate instituției. La începutul acestui an, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Suceava, CEZAR ANUȚEI, a fost laconic în legătură cu acest subiect. În concluzie, până când lucrările vor fi reluate și, într-un final, terminate, angajații Casei Corpului Didactic Suceava se înghesuie într-un mic sediu, situat pe Aleea Nucului din centrul orașului. Telescaunul inutil, varianta „aici sunt banii dumneavoastră” de Iaşi Aproape un milion şi jumătate de euro a costat telescaunul instalat în zona de agrement Ciric. S-a dorit a fi principalul punct de atracţie al cunoscutei zone de la marginea oraşului, însă realitatea este cu totul alta. Pe perioada celor patru ani de funcţionare (2013 – 2016), încasările totale au fost derizorii, de doar 10.600 euro. Calculând la preţul unui bilet, rezultă că telescaunul a fost folosit de mai puţin de 10.000 de persoane, în toată perioada lui de funcţionare. Telescaunul este cel mai mic din ţară, străbătând un traseu de 360 de metri în nu mai mult de 6 minute. Ideea principală a fost ca vizitatorii să poată parca sus şi să coboare cu telescaunul. Această idee nu le-a surâs nici ieşenilor, nici turiştilor. Nu e de mirare având în vedere faptul că telescaunul se află pe malul drept al lacului şi parcurge o distanţă prin pădure, fără nimic spectaculos. Tot pandemia-i de vină! În noiembrie 2018, proiectul a ieşit din perioada de sustenabilitate, iar autorităţile ieşene anunţau noi proiecte în zona respectivă. „Am reuşit în sfârşit să depăşim perioada de sustenabilitate care ne ţinea strâns legaţi de această investiţie. Avem planşele pentru pârtia de schi. Asta ca să vedem în ce manieră o putem implementa fără investiţii majore acolo. Nu ar însemna decât câteva fundaţii pe care se reazămă stâlpii telescaunului şi un racord electric puţin mai puternic decât cel existent”, spunea edilul Mihai Chirica, în 2019. În 2019 a fost bugetată pentru anul 2020 realizarea unui concurs de idei cu privire la realizarea unor noi investiţii în zona respectivă. Planurile au fost date peste cap de pandemie, spun reprezentanţii Primăriei Iaşi. „Noi am bugetat în 2019 pentru anul 2020 realizarea unui concurs de idei cu privire la realizarea unor noi investiţii în zona respectivă. Din păcate, pandemia ne-a dat planurile peste cap, practic ne-a întârziat în derularea acestui concurs de idei”, a spus purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi. Acum, la aproape un deceniu de la instalarea lui, se încearcă mutarea din locul actual, spun reprezentanții Primăriei Iași. Daniel Juravle, viceprimarul Municipiului Iași: La nivelul județului Iași, mai sunt exemple de proiecte începute și abandonate. Construcţia şcolii din satul Alexeni, comuna ieşeană Ţibana, a început în anul 2006, iar autorităţile locale nu au cum să finalizeze lucrările pentru că nu mai au actele proiectului. Banii au fost alocaţi de Guvern, iar firma constructoare a lucrat atâta timp cât a fost plătită, după care a plecat. Cel…
Iași – ȘTIRILE VIVA FM
EXCLUSIV | Proiecte abandonate în regiunea de Nord-Est a țării. Bani duși pe…apa Siretului
Articolul anteriorBiblioteca Universității „Ștefan cel Mare” Suceava organizează manifestarea „Zilele Eminescu la USV”
Articolul următorToate-s vechi și nouă toate
