Poeți contemporani cu Eminescu: Vasile Bumbac și spiritul național

Născut la Costâna, Suceava, în 7 februarie 1837, Vasile Bumbac a început liceul la Cernăuți, dar, din cauza atitudinii politice, a fost nevoit să plece din localitate și să-și termine studiile la Blaj (1862). La Cernăuți, a fost elevul lui Aron Pumnul și a locuit la acesta împreună cu fratele său Ioniță și cu Mihai Eminescu. Din 1862, este la Viena, unde urmează cursurile universitare, apoi își ia doctoratul în litere și filosofie. A fost președinte interimar al Societății literar-științifice și, în 1871, vicepreședinte al Societății „România jună”. Vasile Bumbac a fost un membru activ al mișcării studenților români de la Viena și a contribuit, alături de Mihai Eminescu și Ioan Slavici, la organizarea Serbării Naționale de la Putna (1871). Începând cu anul 1874, a fost profesor de română, greacă și latină la Suceava, implicându-se în activitatea Societății „Școala Română” și redactând „Revista politică”. Deși nu a reușit să se impună ca poet, Vasile Bumbac a scris numeroase poezii (Imnul Crucii, La Basarabia, Portretul iubitei, Anacreon și femeile etc.), fabule (Șoarecele și ghinda, Răutatea și bunătatea, Iepurele și broasca ș.a.), o epopee (numită inițial Dragoșiada, apoi Descălecarea lui Dragoș în Moldova), precum și versificări ale poveștilor tradiționale. A tradus din Schiller, Horațiu, Homer. A colaborat la mai multe publicații transilvănene și bucovinene, precum și la cele din Pesta și Viena: „Muza română”, „Albina Pindului”, „Aurora română”, „Concordia”, „Familia”, „Junimea literară”, „Luceafărul” ș.a. Prin scrierile sale, cele mai multe având un caracter patriotic, Vasile Bumbac a fost unul dintre autorii care „au pregătit realizarea unității naționale a poporului român” (Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900). Până la Primul Război Mondial (se stinge din viață pe 27 februarie 1918, la Suceava), baladele, fabulele și cântecele lui Vasile Bumbac se găseau în manualele școlare și aveau circulație datorită „simplității și elanului lor patriotic” (Dicționarul…). În autobiografia O viață de om așa cum a fost, Nicolae Iorga face o prezentare succintă, dar elocventă a poeziei lui Vasile Bumbac: „Am petrecut câteva zile în Suceava la profesorul Eusebiu Popovici, într-o vastă locuință fără stăpână, unde am putut cunoaște și pe un bătrân foarte alb, cu înfățișarea blajină, de o modestie fără păreche, care era Vasile Bumbac, contemporanul lui Eminescu și autorul unei poeme în care e același ritm, aceeași clocotire de viață nouă venind din adâncurile înseși ale neamului. Foarte neegal, adesea imitator și mai palid al lui Alecsandri, el introdusese în povestea descălecării Moldovei nu numai o inspirație istorică de o perfectă autenticitate, dar și tot ce se păstrează ca voie bună, generozitate și prietenie în ospețele și petrecerile mândrilor țerani bucovineni”. Lucia Țurcanu, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”     IMNUL CRUCII   Domnul însuși crucea pe-al său braț o duse Și pe cruce Domnul fost-a răstignit; De pe cruce Domnul în mormânt se puse Și prin însuși Domnul crucea s-a mărit.   Din mormânt cu fală Domnul Crist învie, Cu puterea crucii tartarul zdrobind, Păgânismul cade cu-a sa-mpărăție, Crucea biruiește, cerul deschizând   Și la ceruri Domnul falnic se ridică, Crucea este Domnu-n cer și pe pământ; Și creștinii, astăzi, într-un glas răspică: Înviat-a Domnul, Dumnezeu cel sfânt.     ODĂ EROULUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT   O, Ștefane, voinic de fală, Tu-n țară-atunci ni te-ai ivit Când lifte crunte dau năvală Cu sabie și foc cumplit.   Acel potop de grea urgie Era să-i stângă pe români, Dar tu-ai pățit cu bărbăție Scăpând moșia de păgâni.   De fala ta vorbește Baia Și Racova de brațul tău, Când înțelese lighioaia Că Domnul Ștefan este leu.   Alți martori vechi sunt Războienii, Cozminul cu Dumbrava sa, Când cu panțiri și cu seimenii Făcuți minuni în țara ta.   Dar și ruinele cetății Sucevei pururea șoptesc Ca stâlp ai fost creștinătății Și pentru neamul românesc.   O, geniu dus la nemurire, Privește tu de sus spre noi, Fă rugă la Dumnezeire Să ne scutească de nevoi!  
Botosani – ȘTIRILE VIVA FM

comments

comments