Ghidul privind sistemul de organizare a colectării şi raportării deşeurilor va fi publicat săptămâna viitoare şi sperăm să fie reprezentativ pentru toate Unităţile Administrativ-Teritoriale (UAT), deşi va fi foarte greu să aduci la unison toată lumea, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Cosmin Teodoru, directorul general al Direcţiei Generale Deşeuri, Situri Contaminate şi Substanţe Periculoase din cadrul Ministerul Mediului.
“Ne-am confruntat, de la lansarea acestei noi legislaţii, cu tot felul de evenimente, unele de neînţelegere, altele pentru solicitări de clarificări. Important este dacă vrem ca, împreună, să continuăm acest drum. După părerea noastră, aceste drum este ireverisibil şi nu neapărat că ni l-a impus cineva, ci pentru că acesta este drumul de urmat, pur şi simplu. Astăzi, în timp ce suntem aici, colegii noştri sunt la Craiova unde are loc cea de-a 10-a reuniune regională la care au fost invitate autorităţile locale, dar şi colectori, operatori de salubritate etc. Comunicarea cu autorităţile locale este o propunere care trebuie discutată. Ghidul despre care aţi pomenit (privind modul de organizare a colectării şi raportării deşeurilor, n.r.) este finalizat, numai că va fi foarte complicat de parcurs de către persoane care nu au o legătură cu domeniul respectiv. Nu poţi să faci un Ghid care să fie reprezentativ pentru 3.000 de UAT-uri, pentru că fiecare UAT are particularitatea sa, deşi nu ar trebui să fie aşa. Am apelat şi la experţii de la Comisia Europeană care să ne ajute cu nişte sfaturi practice. Va fi foarte greu să faci să înţeleagă, la unison, 3.000 de oameni. Ghidul pentru gestionarea deşeurilor va fi publicat cel târziu săptămâna viitoare şi sperăm ca acesta să poată rezolva probleme”, a spus Teodoru.
Acesta a adăugat că Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ar trebui să aibă un rol mult mai pregnant pe segmentul gestionării deşeurilor.
La rândul său, Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, a subliniat că prin intermediul acestui Ghid trebuie oferite nişte răspunsuri pentru că primarii nu pot fi lăsaţi să interpreteze deoarece vor interpreta diferit.
“De la 1 ianuarie 2019 am intrat în acest concept nou de ‘Plăteşti pentru cât arunci’. Noi speram că se rezolva repede problema, dar nu e chiar aşa de simplu. Legea rezolvă multe chestiuni, dar ridică şi destul de multe întrebări. Avem nevoie de acel Ghid prin care oamenii trebuie să primească nişte răspunsuri, nu trebuie să-i lăsăm pe primari să interpreteze, pentru că ei vor interpreta diferit. De aceea, este bine să venim în sprijinul Ministerului Mediului pentru a face acest Ghid. Şi în Bucureşti există multe interpretări referitoare la cum să întocmeşti documentele. Ar fi bine să avem o discuţie în care oamenii să vină şi să răspundă cum ar fi corect să aplicăm legea”, a menţionat Rohan.
În ceea ce priveşte responsabilitatea din domeniu, Roxana Şunică, directorul de comunicare, marketing şi corporate al FEPRA – Organizaţie de Transfer Responsabilitate (OTR) care se ocupă de preluarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaj de la 600 de producători, a punctat faptul că, la momentul actual, nimeni nu prea ştie ce are de făcut cu deşeurile.
“Prin FEPRA, am reuşit anul trecut să colectăm 280.000 de tone de ambalaje puse pe piaţă de către 600 de producători. Zilele acestea ne ocupăm, cu discuţii din primărie în primărie, din UAT în UAT şi din OTR în OTR. Observăm, cu această ocazie, că nimeni nu prea ştie ce are de făcut. Ca atare, credem că este nevoie de redactarea unui Ghid prin care aceste entităţi să ştie ce au de făcut pe segmentul gestionării deşeurilor. Altfel, incertitudinile vor persista”, a afirmat Şunică.
Reprezentanţi guvernamentali, ai asociaţiilor de mediu şi din administraţia locală participă, joi, la conferinţa “Circular – Waste”, organizată de Green Revolution, în parteneriat cu Ministerul Mediului.
Începând cu data de 1 ianuarie 2019, conform modificărilor aduse în domeniul gestionării deşeurilor prin Ordonanţa de Urgenţă 74/2018, autorităţile publice locale vor fi obligate să aplice sistemul ‘Plăteşte pentru cât arunci’, un sistem implementat deja la nivel european.
Una dintre principalele noutăţi pe care această OUG le aduce legislaţiei actuale privind deşeurile vizează aplicarea, începând cu 31 martie 2019, a unei garanţii pentru ambalajele reutilizabile, în valoare de 0,5 lei/bucata. Începând cu 31 martie 2022, această garanţie se va aplica şi ambalajelor nereutilizabile cu volume cuprinse între 0,1 şi 3 litri, destinate anumitor tipuri de băuturi.
O altă noutate se referă la încurajarea colectării separate a deşeurilor la sursă şi detalierea modului de aplicare a tarifului diferenţiat la populaţie. Astfel, autorităţile publice locale au obligaţia ca, începând cu 1 ianuarie 2019, să aplice sistemul ‘Plăteşte pentru cât arunci’, iar în acest sens vor trebui să asigure recipiente separate pentru fracţia uscată, respectiv cea umedă.
Totodată, vor trebui să colaboreze mai bine cu producătorii de produse ambalate şi cu Organizaţiile de Transfer de Responsabilitate, care vor acoperi costurile pentru colectarea, tratarea şi valorificarea deşeurilor de ambalaje de la populaţie.
Conform datelor Ministerului Mediului, piaţa deşeurilor reciclabile din România se apropie de un miliard de euro, iar gradul de reciclare se situează, la ora actuală, la sub 5% din totalul deşeurilor municipale.
Statisticile Asociaţiei Române a Compostului (ARC), în privinţa modului în care România se “comportă” cu deşeurile, arată că, în prezent, la nivel naţional, se procesează prin compostare 124.717 tone de deşeuri organice pe an, respectiv 8,7% din totalul capacităţii de procesare de 1,5 milioane de tone existent. Totodată, 34,6% sunt instalaţii nefinalizate, în construcţie, iar restul de 54,9% reprezintă instalaţii de compostare recepţionate, dar care nu funcţionează. AGERPRES
