Alocarea bugetară pentru investiţii în domeniul gospodăririi apelor pentru anul 2019 va fi de aproximativ 500 de milioane de lei, în creştere cu 150% faţă de anul anterior, bani din care vor fi finalizate peste 130 de lucrări, a declarat, miercuri, ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, într-o conferinţă de presă.
“În 2019, în bugetul Ministerului Apelor şi Pădurilor, aprobat de Parlament şi, sperăm, promulgat cât mai repede de către preşedinte, există o creştere pe investiţiile în domeniul gospodăririi apelor de 150%, faţă de anul 2018, când au existat 180 de milioane de lei. Astfel, din bugetul de stat avem finanţate lucrări în valoare de 199,8 milioane de lei plus surse proprii ‘Apele Române’, în valoare de 300 de milioane de lei, şi credite de angajament de 200 milioane de lei. Din suma totală, vor fi alocate fonduri pentru 60 de obiective care vor fi finalizate în 2019, cu o valoare de 251,69 milioane de lei. De asemenea, avem în vedere rezolvarea a peste 70 de puncte critice şi punerea în siguranţă a digurilor, cu o valoare de 130 de milioane de lei. Deci, mai sunt peste 70 de obiective cu rezolvarea acelor puncte critice. Am cerut directorului general al ANAR – ‘Apele Române’ să dispună ca toate administraţiile bazinale şi serviciile de gospodărire a apei să evalueze la pas toate cursurile de apă pe care le avem în administrare şi să identifice punctele critice care, în cazul unor fenomene meteo extreme, ar putea să ne creeze probleme. Anul trecut, am vizitat peste 25 de judeţe de cel puţin o dată. Vrem să identificăm aceste locuri unde au apărut probleme în dig, locuri în care au fost inundaţii în trecut şi să intervenim din timp şi să rezolvăm problemele, astfel încât să nu constatăm aceste deficienţe când vine apa mare. Per total, în acest an, vom finaliza peste 130 de lucrări, iar 36 vor fi finalizate în anii următori”, a spus Deneş.
Potrivit sursei citate, în bugetul din acest an al ministerului de resort va exista finanţare pentru alte 36 de obiective, respectiv suma de 120 de milioane de lei, însă termenul de finalizare va fi anul 2020 şi ulterior.
În cazul proiectului de investiţii privind devierea Someşului Mic pentru extinderea Aeroportului Cluj-Napoca, Deneş a afirmat că s-au alocat în acest an 110 milioane de lei.
“În zona Aeroportului municipiului Cluj-Napoca, valoarea proiectului total este de 110 milioane de lei, dar, pentru a putea face devierea Someşului Mic pentru extinderea aeroportului, autorităţile publice locale trebuie să mute un pod de pe şoseaua de centură a municipiului. După această mutare, vom aloca suma necesară. Pentru acest an am alocat cele 110 milioane de lei pentru o serie de corecţii la lucrările din zonă”, a precizat demnitarul.
În acelaşi timp, în 2019, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), vor fi derulate 20 de proiecte.
“Pentru 2019, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare, Ministerul Apelor şi Pădurilor derulează 20 de proiecte, iar pentru 13 proiecte au fost încheiate contractele de asistenţă tehnică, valoarea totală a acestora fiind de aproximativ 39 de miliarde de lei, fără TVA. Reducerea eroziunii costiere Faza II 2014 – 2020 este cea mai mare investiţie prin POIM, cu o valoare a contractului de aproximativ 810 de milioane de euro, fără TVA”, a afirmat Ioan Deneş.
Întrebat de ce nu demarează lucrările în acest moment pentru consolidările de faleze sau extinderea plajelor, ministrul Apelor şi Pădurilor a precizat că procedurile de licitaţie sunt de lungă durată şi nu se pot finaliza până la începerea sezonului estival, fiind vorba despre 2,5 milioane de metri pătraţi de înnisipări.
Ioan Deneş anunţa, în data de 9 noiembrie 2018, derularea proiectului privind stoparea eroziunii costiere prin extinderea plajelor, iar, la final, suprafaţa totală ce va fi recuperată se va ridica la 226,12 hectare, prin intermediul proiectului “Reducerea eroziunii costiere Faza a II – a (2014-2020)’, finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).
Proiectul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 667 din 19 septembrie 2016 şi presupune două etape. În prima etapă au fost cuprinse în investiţie reabilitarea următoarelor zone: Stăvilare Edighiol şi Periboina, Mamaia, Tomis, Agigea şi Eforie (Centru şi Sud). Etapa a doua a proiectului are ca scop asigurarea protecţiei la eroziune a liniei ţărmului în zonele: Costineşti, Olimp, Jupiter – Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn şi 2 Mai.
Valoarea proiectului se ridică la aproximativ 710 milioane de euro şi urmează să fie finalizat în termen de cinci ani. AGERPRES
