Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) ar putea lua o decizie miercuri în cazul acţiunii disciplinare declanşate în luna ianuarie de Inspecţia Judiciară (IJ) împotriva fostului procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Laura Codruţa Kovesi şi a fostului adjunct al acesteia Marius Iacob. Laura Codruţa Kovesi, revocată în 9 iulie de la conducerea DNA, este vizată de alte trei acţiuni disciplinare.
Şedinţa Secţiei pentru procurori a CSM este programată de la ora 10.00.
De asemenea, de la ora 13.00, Secţia pentru procurori a CSM ia în discuţie acţiunea disciplinară declanşată în luna martie în cazul Elenei Rădescu, inspectorul judiciar care a condus echipa de inspectori la controlul DNA din 2017, Inspecţia Judiciară imputându-i că a încălcat anumite proceduri regulamentare. IJ spune că Elena Rădescu a avut “o conduită contrară demnităţii şi prestigiului funcţiei pe care o exercită prin afirmaţiile nereale”, pe care le-a făcut într-o intervenţie telefonică la un post de televiziune. De asemenea, inspectorului judiciar, în calitate de coordonator al echipei de inspectori care urma să facă un control la Direcţia Naţională Anticorupţie, i se impută că a încălcat procedura regulamentară prin faptul că a discutat cu procurorul şef condiţiile de realizare a controlului fără a se consulta înainte cu membrii echipei.
Inspecţia Judiciară a început în 12 ianuarie o acţiune disciplinară în cazul Laurei Coduţa Kovesi, care este acuzată de trei abateri disciplinare. O acţiune similară a fost declanşată şi în cazul lui Marius Iacob, procuror-şef adjunct al DNA, pentru “nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa”, constând în aceea că a efectuat acte de urmărire penală fără a formula declaraţie de abţinere, deşi se afla, în mod vădit, în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 şi art. 66 Cod procedură penală”.
Fostului procuror-şef al DNA i se impută, între altele, manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu.
Una dintre abaterile constatate de IJ în cazul lui Kovesi se referă la înregistrările apărute în spaţiul public, din timpul unei şedinţe de lucru din 18 iunie 2017. “Procurorul şef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilităţii instituţiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniştri”, de impact mediatic, şi-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv şi general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 şi a folosit exprimări inadecvate la adresa Curţii Constituţionale şi a unui judecător al Curţii Constituţionale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcţie de care se prioritizează soluţionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora şi calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spunea Inspecţia Judiciară.
De asemenea, Laurei Codruţa Kovesi i se impută că “a folosit faţă de colegii procurori un ton superior şi agresiv, inadmisibil în raport cu standardele minimale de etică şi deontologie ale unui magistrat, de natură a genera în rândul opiniei publice un sentiment de indignare şi a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor supremaţie
