Deputatul PNL de Suceava, Bogdan Gheorghiu, aminteşte de avertizarea comisarul european, Corina Crețu, care a spus că Guvernul PSD că riscă să piardă finanțarea europeană pentru cele trei spitale regionale, din cauza marilor întârzieri în implementarea proiectelor.
Gheorghiu crede că acest lucru este posibil în ciuda prezenței în Programul de Guvernare a promisiunii de construcție a acestora și a repetatelor asigurări a lui Liviu Dragnea că acest Program de Guvernare va fi respectat la virgulă.
Parlamentarul liberal prezintă câteva cifre, care, în opinia sa, certifică incompetenţa guvernării PSD:
“99,9 % din activitatea politică a PSD este concentrată pe neutralizarea activității DNA, aspect ce nu se regăsește în Programul de Guvernare cu care PSD a câștigat alegerile.
Astfel, în ciuda creșterii economice de 7%, rezultată din abordările pro bussines a cabinetelor Ponta și Cioloș, deficitul de cont curent aproape s-a dublat în 2017, având o creștere de 85% față de 2016, ajungând la 6,46 de miliarde de euro.
Guvernul PSD a mai împrumutat un miliard de euro din exterior iar aproximativ 4 miliarde de euro de la băncile din România, dobânzile plătite anual de statul român însumând 10,1 miliarde lei. Rata inflației a ajuns în prezent la 4,3%, în condițiile în care inflația era de 1,3% în 2017 , iar în 2016 era inflație negativă de -1,5%.
Devalorizarea monedei naționale erodează deasemenea veniturile reale ale populației și mărește ratele lunare la bănci a persoanelor care au credite: dacă în data de 20 februarie 2018 1Euro reprezenta 4,66 RON, la 20 februarie 2017 1 Euro reprezenta 4,52 RON, iar la 20 februarie 2016 1 Euro reprezenta 4,46 RON.
Creșterea spectaculoasă a prețurilor la carburanți s-a petrecut într-un context internațional în care prețurile hidrocarburilor înregistrează minime istorice, iar cea mai mare parte din preț o reprezintă accizele statului, nu costul propriu-zis al carburantului.
Revoluția fiscală a PSD a aplicat un principiu deloc social democrat: a mărit veniturile salariale ale demnitarilor din aparatul bugetar de stat și a lovit puternic în categoriile defavorizate cu contracte de muncă parțiale. În mediul privat s-au produs două efecte perverse: veniturile unei categorii importante de angajați au scăzut; iar alt efect este egalizarea veniturilor categoriilor de angajați cu responsabilități diferite care înainte de Revoluția fiscală aveau câștiguri diferite, ceea ce va bulversa pacea organizațională în cadrul firmelor private și va crea migrații ale forței de muncă.
Concluzia șocantă este următoare: dacă realitatea social-economică nu corespunde cu Programul de Guvernare al PSD, cu atât mai rău pentru realitate.”
