Primăria municipiul Suceava nu renunţă la preluarea în domeniul public şi reabilitarea Casei de Cultură a Sindicatelor.
În acest sens, autorităţile din reşedinţa de judeţ fac demersuri de mai mulţi ani, lovindu-se de împotrivirea moştenitorilor averii comuniste a sindicatelor, dar şi de lipsa de solicitudine din partea Guvernului.
Lungu: “Este nevoie de voinţă politică, iar Guvernul trebuie să-şi asume acest lucru. Am ridicat această problemă la fiecare început de mandat, la fiecare guvernare. În campania electorală cu toţii spun că vor rezolva această problemă, dar când ajung la Guvern, nu o mai rezolvă. Eu cred că, până la urmă, casele de cultură sunt bunuri ale comunităţii, şi nu ale sindicatelor, pentru că mulţi dintre noi am fost sindicalişti şi am contribuit acolo. Acum, există o Asociaţiei a Caselor de Cultură, din care fac parte 4 confederaţii sindicale. Nu ascund faptul că vom face un proiect de lege de transferare către autorităţile locale a caselor de cultură. De altfel, pentru aceasta, am avut discuţii cu parlamentarii de Suceava, după modelul Parcului Şipote.”
Tratative pentru transferarea obiectivului către Primărie se poartă de mai multă vreme.
Parteneri de discuţii au fost reprezentanţii celor 4 confederaţii sindicale, Casa de Cultură fiind moştenire a Uniunii Generale a Sindicatelor din România, structură de care funcţiona înainte de 1989.
Lucrările la actuala Casă de Cultură a municipiului Suceava au început în 1965, inaugurarea având loc în 1969, cu prilejul celui de-al X-lea Congres al PCR.
În 1973, pe o faţadă laterală a clădirii a fost plasat mozaicul „Cântarea Ţării de Sus”, lucrare realizată de un colectiv de pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim şi Mihai Horea.
