Până nu de mult, exista o regulă nescrisă, dar clară: cei mici veneau de la școală sau grădiniță, se schimbau în hainele de ”afară” și ieșeau la joacă până când apunea soarele. Astăzi, însă, când au la îndemână zeci de canale TV cu desene, tablete, telefoane de ultimă generație și mii de jocuri pe calculator, este foarte greu să îi mai tentăm cu banala ieșire în parc.
De la vârsta de 10 ani aleargă fără oprire și a obținut nenumărate titluri în competițiile la cel mai înalt nivel. Alături de matinalii Viva FM a fost campioana Cristina Casandra, profesor și antrenor, pentru a discuta despre sportul de performanță, dar și despre #MOVEWEEK 2017.
Despre cât de important este sportul pentru sănătatea noastră, am mai discutat la Viva FM în nenumărate rânduri, dar se pare că nu pentru toți este clar cât de mult ne ajută el în viața de zi cu zi.
Cristina Casandra: ”Eu am început sportul de la 10 ani, am început cu orientare sportivă, mi-am dorit eu, de bunăvoie, să fac acest lucru. Este adevărat că erau alte vremuri, e important să specificăm acest lucru, nu aveam atât de multe preocupări, așa cum au copiii în ziua de azi. Acum mă confrunt cu această situație puțin mai dificilă, pentru că nu foarte mulți copii vin să facă mișcare, și sunt și copii care vin să faca mișcare aduși de părinți, dar nu pentru că ar vrea să facă acest lucru neapărat, ci pentru că deja au probleme de sănătate, probleme cu greutatea și alte afecțiuni. Este un semnal de alarmă! Nu este ok ca de la vârste fragede să ne confruntăm cu astfel de probleme de sănătate, și atunci este greu, pentru noi, ca antrenori, să îi dirijiăm, să îi ducem spre performanță!”
Despre perfomanță, Cristina Casandra poate vorbi ore întregi, însă un lucru trebuie reținut: perfomanța nu este atinsă doar prin antrenamente. Eșecurile, accidentările, recuperările, dar și felul în care psihicul face față la toate acestea, contribuie la atingerea performanței.
Cristina Casandra: ”Am avut multe experiențe de-a lungul timpului, în competiții, dar este una de care îmi aduc cu siguranță aminte. Acum îmi vine să râd, dând timpul înapoi. Eram la Malaga, la o etapă de campionat european pe echipe, concurs în care orice punct adus echipei era foarte important. Eram la o cursă cu obstacole și nu știu cum era proiectată groapa (obstacolul cu apă), pentru că apa venea înapoi, în fața obstacolului, iar eu, fiind în faza de alergare, pregătită să urc cu piciorul pe obstacolul de la groapă pentru a avea acel avânt să trec partea de apă, mi-a alunecat piciorul. Am căzut. Pentru că lucrul s-a întâmplat atât de repede, nu apuci să te gândești foarte mult la ce ai de făcut. Știu doar că m-am ridicat, am pus mâinile și m-am apărat de obstacol, m-am julit pe trunchi, dar în momentul acela, în mintea mea au fost 3 variante: mă ridic, mă întorc și accelerez ca să îmi iau avânt, să trec de obstacol și să continui cursa, rămân aici, iar în final am zis: <
Cristina Casandra este alergătoare pe distanțe lungi, care s-a specializat la proba de 3000 de metri cu obstacole.
A început să alerge la această probă din 2000 când a renunțat la proba de 5000 de metri. A reprezentat România la Jocurile Olimpice de vară din 2008 și la cele din 2012.
Interviul interesant despre viața atletei, îl puteți asculta mai jos!
