UPDATE – 15.00 În finalul vizitei din judeţul Suceava, președintele a vizitat mănăstirile Voroneț și Dragomirna.
UPDATE – 13.50 Dezbaterea „Modernizare, dezvoltare, descentralizare. Administrația locală vorbește!” a luat sfârşit.
UPDATE – 13.30 Iohannis, despre OUG referitoare la modul de numire a conducerii Autorității Naționale în Telecomunicații (ANCOM): “Mă îngrijorează speța ANCOM care seamănă izbitor cu speța Ordonanței 13. Nu a fost nici urgentă, nici importantă. Putea prim-ministrul să vină cu o propunere pentru președintele ANCOM, se rezolva cam în cinci minute. Probabil, această coaliție care este la putere acum a vrut să-mi arate că ei fac jocul. Da, asta am știut și înainte, majoritatea parlamentară face jocul, dar cred că e nevoie să repet ce am mai spus și ultima dată când am fost în Parlament: Guvernați, dar nu oricum, ci bine, pentru România și pentru români. Acest Guvern, din păcate, încă nu a înțeles foarte bine care este rolul lui în arhitectura constituțională. Nu legalitatea a fost problema și la această ordonanță cu ANCOM, ci oportunitatea, lipsa totală de transparență în decizie și felul în care s-a pus problema. În România, Guvernul are o putere foarte mare. Arhitectura statului este de așa fel încât Guvernul poate să facă aproape orice, dar asta nu înseamnă că trebuie să facă orice. Guvernul trebuie să guverneze, să ia decizii care sunt bune pentru dezvoltarea României, pentru apărarea României, pentru, în general, întărirea și stabilizarea dezvoltării. Este nevoie de transparență. Este nevoie să adopte decizii oportune.”
UPDATE – 13.00 Iohannis, despre fondurile de coeziune din partea Uniunii Europene: “Părerea mea este că acest exercițiu bugetar este ultimul în care vor exista bani pe coeziune atât de mulți cum există acum. Având în vedere că Brexit-ul este o realitate, având în vedere că noi pe coeziune am avut o absorbție slăbuță, cred că nu vom mai avea astfel de fonduri în viitor. Cu atât mai mult, banii pe care îi avem acum să îi folosim și să potențăm efectul lor prin finanțarea corespunzătoare prin PNDL.”
UPDATE – 12.45 Iohannis, despre agricultură: “În ultimele decenii, deşi s-au făcut eforturi, agricultura şi satul românesc au facut paşi timizi. În agricultură ne lipsesc direcţiile de dezvoltare. Ca în multe alte domenii, ne lipseşte planul, seriozitatea şi continuitatea. Nu doar aici la Suceava, dar şi în alte zone, avem ţansa ca România să aibă una dintre cele mai competitive agriculturi ecologice din Europa.”
UPDATE – 12.40 Iohannis, despre infrastructură: “Moldova se defineşte în prezent prin zero kilometri de autostradă, fapt ce ţine deoparte o serie de investiţii străine. La fel ca în multe dintre judeţele ţării, slaba infrastructură rutiera şi-a aratat efectele. Asemenea multor judeţe din regiune, Suceava are potenţial de dezvoltare, însă absenţa infrastructurii ţine departe investiţiile. Dacă am fi avut un plan pe termen lung, nu pe 4 ani, probabil nu am fi fost unde suntem astăzi. Înainte să ajung la această întâlnire, am avut o întâlnire cu reprezentanţii Clusterului Regional Inovativ de Bioeconomie Suceava-Botoşani, într-o sală frumoasă, în aeroportul nou modernizat. Vă îndemn să mergeţi pe acest drum.”
“Niciunul dintre guvernele pe care le-am avut după ’90 nu a înțeles importanța infrastructurii mari pentru dezvoltarea unei regiuni. Fără o autostradă în Moldova … despre ce vorbim? Despre ce infrastructură vorbim? Părem total neserioși.”
“Nu este posibil ca în alte țări să observăm că se dezvoltă enorm transportul feroviar și se discută despre mari rețele de trenuri de mare viteză și la noi să discutăm că nu mai merge personalul. Am rămas atât de mult în urmă prin această lipsă de viziune din partea guvernanților, încât este nevoie de decenii ca să putem prinde Europa din urmă.”
UPDATE – 12.30 Iohannis, despre centralizare: “În ultimii ani, s-a vorbit mult despre descentralizare, s-a încercat identiifcarea unor soluţii care, de cele mai multe ori, fie au fost abandonate, fie aplicate parţial. S-a materializat în numeroase propuneri de legi, decizii luate azi şi schimbate mâine. Una dintre cauze este succesiunea rapidă a guvernanţilor, care, ajunşi la putere, se grăbesc să reformeze. Aceste lucruri au condus la acest eşec previzibil. De câteva luni, auzim din nou despre descentralizare, dar nu avem o analiză realistă a consecinţelor regionalizării. Fără descentralizare nu va exista dezvoltare. Sper că nu vom asista iarăşi la un nou început fără finalitate şi nu se vor repeta aceleaşi greşeli. Ştiţi cel mai bine că nevoile judeţului nu pot fi rezolvate cel mai bine de la centru. De la centru nu se vede foarte bine întotdeaua. Reforma administrativă nu trebuie să fie o sarcină a oricarui guvern, de a reorganiza cu orice preţ. Acest proiect naţional, extrem de important, nu poate fi realizat decât prin implicarea activă a fiecăruia dintre dumneavoastră. Nu un partid, nu un guvernant, ci întreaga administraţie trebuie implicată în acest efort colectiv.”
UPDATE – 12.15 Klaus Iohannis a susținut o alocuțiune în cadrul evenimentului „Modernizare, dezvoltare, descentralizare. Administrația locală vorbește!”.
Vă prezentăm în continuare textul alocuţiunii:
„Domnule Președinte al Consiliului Județean,
Doamnelor şi domnilor,
Sunt foarte bucuros că m-am întors aici, în Bucovina, şi, poate v-am spus şi data trecută când am fost, revin de fiecare dată cu mare, mare plăcere. Şi, dacă la vizita mea anterioară întâlnirile s-au axat mai degrabă pe zona universitară, de această dată am insistat să vă văd pe dumneavoastră, din administraţia locală, în special, pentru a discuta problemele cu care inevitabil vă confruntaţi.
Am avut plăcerea deja, imediat după sosire, să am o întâlnire cu reprezentanţii unui nou cluster care s-a înființat pentru cele două judeţe. Am plecat de acolo cu impresii foarte pozitive.
Cred că este bine să vă spun din capul locului, mica mea intervenţie prezintă câteva idei cu care am venit, dar vă rog să consideraţi această mică prezentare mai degrabă ca pe un impuls ca la sfârşitul discuţiei să plec cu foarte multe impresii pe care mi le transmiteţi dumneavoastră, impresii, solicitări.
Sunt sigur – cel puțin acum, la începutul dezbaterii – că toți cei de față suntem de acord asupra unui punct, și anume că administrația publică locală trebuie reformată.
De aceea, îmi doresc ca, împreună, să identificăm răspunsuri la o întrebare foarte concretă: cum facem acest lucru?
Sper ca la finalul întâlnirii noastre să reușim să găsim măcar câteva răspunsuri despre ce avem de făcut și să creionăm cel puțin câteva idei asupra planurilor de viitor.
Prezența mea aici are un obiectiv foarte concret: vreau să vă ascult! Vreau să știu care sunt greutățile cu care vă confruntați, ce vă nemulțumește, cum vedeți descentralizarea, cum vedeți dezvoltarea, cum vedeți, pe scurt, modernizarea administrației pe care o reprezentați.
Doamnelor și domnilor,
În ultimii ani s-a încercat identificarea unor soluții care, de cele mai multe ori, fie au fost abandonate, fie aplicate parțial. S-a vorbit mult despre regionalizare, despre descentralizare, despre deconcentrarea instituțiilor publice.
Rezultatele eforturilor de transformare a administrației publice locale s-au materializat în numeroase propuneri de legi, modificări peste modificări, decizii luate azi și anulate mâine, planuri și strategii care au încăput cu greu în sertarele instituțiilor de la București, iar astăzi sunt tot acolo, probabil neatinse.
Cu o astfel de abordare, așa cum era de așteptat, nu am obținut mare lucru. Una dintre cauze este succesiunea rapidă a guvernanților care, ajunși la putere, s-au grăbit, chipurile, să reformeze. Odată plecați de la Palatul Victoria, au venit alții în loc, și această tristă poveste a tot continuat.
Acum câțiva ani s-a pornit cu mult avânt ceea ce s-a numit regionalizarea și decentralizarea, ba chiar s-a vorbit despre o reorganizare administrativ-teritorială.
Ce s-a ales din toată această dezbaterea știm: mai nimic.
Viziunea simplificatoare a unora dintre cei implicați și, mai ales, înțelegerea greșită că regionalizarea și descentralizarea nu sunt altceva decât împărțirea influențelor politice au condus la acest eșec previzibil.
Dacă vă amintiți bine, subiectele principale, care au și blocat dezbaterea, au fost numărul regiunilor, alegerea structurilor de conducere regionale și plasarea capitalelor de regiune. Cu alte cuvinte, politica celui mai tare, o luptă de orgolii și de interese de multe ori mărunte, o confruntare despre cine și cum își adjudecă beneficiile politice.
De câteva luni, nu surprinzător, auzim din nou că ar exista intenția unei asemenea reforme.
Dar nici astăzi nu avem o analiză realistă asupra nevoilor și consecințelor descentralizării în România, cum nu am avut nici atunci. O parte dintre inițiativele recente au născut controverse și, tocmai de aceea, sper ca guvernanții să se folosească cu înțelepciune de învățămintele trecutului și să nu introducă o discriminare între autoritățile publice locale.
Însă o spun apăsat: fără descentralizare nu va exista dezvoltare. De aceea, sper că nu vom asista iarăși la un nou început fără nici o finalitate și, mai ales, sper că nu vor fi făcute aceleași greșeli, pentru că «politica celui mai puternic» pur și simplu nu mai merge.
Dumneavoastră știți cel mai bine că nu toate nevoile județului pot fi gestionate bine de la centru. La centru nu se văd întotdeauna problemele de aici și nici impactul nu se resimte la fel.
Regionalizarea și decentralizarea reprezintă un amplu proces de transfer structural de servicii publice, competențe, fonduri publice din subordinea autorităților centrale către cele locale. Obiectivul principal este reducerea decalajelor de dezvoltare și un efect de antrenare a întregii economii.
Din păcate, tocmai pentru că nu am făcut aceste lucruri la timp, în ciuda creșterii bugetelor și a investițiilor locale, acestea nu au reușit, în cele mia multe cazuri, să dea naștere unor oportunități economice reale, permanente, cu efect de antrenare asupra întregii economii în plan regional.
Modul de a lua decizii în acest domeniu nu poate să se schimbe decât dacă acest imbold vine de la dumneavoastră.
De aceea, doresc să atrag atenția că reforma administrativă nu trebuie să fie o sarcină a fiecărui guvern nou format de a reorganiza ceva cu orice preț, trebuie, nu trebuie. Dimpotrivă, guvernele succesoare sunt obligate să continue reforma începută de predecesorii lor sub aspectul modernizării administrației publice.
Dar acest proiect național extrem de important nu poate fi realizat decât prin implicarea activă a fiecăruia dintre dumneavoastră. Nu un partid, nu un om, nu o guvernare, cum încearcă unii să ne convingă, ci întreaga administrație trebuie implicată în tot acest efort colectiv. Cu cât aceste lucruri se fac în grupuri mai restrânse, cu atât erorile și nereușitele vor fi mai pronunțate și mai grave pentru comunitățile locale.
Descentralizarea și modernizarea administrației nu se pot face împotriva cuiva, ci pentru a îmbunătăți sistemul, cum nu pot fi făcute împotriva cuiva, ţin să vă anunţ, că nu pot fi făcute nici pentru cineva. Doar prin consens pot fi găsite cele mai bune soluții. Așadar, vă încurajez să vă asumați responsabilitatea de a participa cu soluții la această dezbatere. Nu lăsați pe alții să decidă în locul dumneavoastră, întrucât de dumneavoastră depinde viața cetățenilor din comunităţile pe care le reprezentați.
Doamnelor și domnilor,
Aș vrea să aduc acum în discuție tema resurselor pe care le administrați. Cu toții ați beneficiat atât de fonduri publice, cât și de fonduri europene. Ați construit sau refăcut spitale, dispensare, școli, drumuri. În ultimii ani, multe dintre aceste obiective s-au realizat printr-un instrument binecunoscut, aşa-numitul PNDL, Programul Național de Dezvoltare Locală.
Şi în ciuda beneficiilor certe, Programul a avut aproape întotdeauna o mare problemă de transparență, a împărțit țara în două categorii: primari fericiți și primari nefericiți, beneficiari ai Programului sau eliminați de pe lista Programului, de multe ori din criterii politice.
Cei din sală, după cum am fost informat, sunteți reprezentanți ai partidelor care au fost și la putere, și în opoziție, și astfel bănuiesc că ați fost ba printre cei fericiți, ba printre cei mai puţin fericiți.
În consecință, putem fi cu toții de acord că este timpul să conștientizăm faptul că avem nevoie de politici coerente şi responsabile, care să transceadă culoarea politică, şi că s-a înțeles faptul că toate măsurile adoptate se răsfrâng, înainte de toate, asupra milioanelor de români.
În această discuție asupra resurselor, nu pot evita o temă care vă interesează probabil pe cei mai mulți dintre dumneavoastră: infrastructura de transport. Știu multe lucruri despre această gravă problemă a regiunii de Nord-Est şi, în particular, de la nivelul județului Suceava.
După cum știți și dumneavoastră, Moldova se definește, în prezent, prin zero kilometri de autostradă, fapt ce ține departe, în continuare, o serie de oportunități economice și investiții străine. Este o realitate tristă că regiunea de Nord-Est absoarbe doar circa 6% din totalul investițiilor străine directe realizate în România.
La fel ca multe dintre județele țării, slaba infrastructură rutieră și-a arătat efectele negative, care se resimt în toate sectoarele economice, inclusiv în planul exporturilor.
De exemplu, exporturile regiunii de Nord-Est s-au situat în mod sistematic sub 5% din totalul exporturilor României.
Apreciez însă că Suceava, asemenea multor județe din regiune, are un potențial de dezvoltare. Însă absența infrastructurii este un impediment serios în dezvoltare, atragerea de investiții, promovarea turismului și a culturii.
Dacă am fi avut un plan coerent și nu întocmit doar pentru patru ani, contracte respectate și termene de finalizare onorate, nu am fi ajuns acolo unde suntem astăzi.
Cred că și aici e nevoie de implicare. Dacă nu vă veți cere dreptul legitim ca al doilea județ al țării, probabil că guvernanții vor uita în continuare de dumneavoastră.
Dar, să vorbim și despre lucruri pozitive. V-am spus că, înainte să ajung la acest eveniment, am avut o întâlnire cu reprezentanții Clusterului Regional Inovativ de Bioeconomie Suceava-Botoșani, într-o sală frumoasă din aeroportul recent modernizat.
Vă încurajez să continuați pe acest drum care va fi, sunt convins, un proiect amplu, modern și durabil. De aici vor veni curând investitori dornici să dezvolte afaceri în regiune, vor apărea oportunități pentru agro-industrie și turism.
Cu viziune și inițiativă și folosind tehnologii performante, puteți face, asta am spus şi acolo, lucruri uimitoare.
În ultimele decenii, deși s-au făcut eforturi, agricultura și satul românesc au făcut pași timizi spre modernizare.
Cu o pondere de circa 4% din PIB în 2016, agricultura este departe de a-și atinge potențialul, acela de motor al creșterii economice. Ne lipsesc și aici prioritățile și direcțiile de dezvoltare. Cu alte cuvinte, ca în multe alte domenii, ne lipsește planul, seriozitatea și continuitatea.
Renașterea satului, mai ales la dumneavoastră, în Bucovina, se poate împlini prin mici ferme familiale, prin consolidarea micilor afaceri din turism care să exploateze uriașul potențial din zonă pe care îl aveţi.
Nu doar aici, la Suceava, dar și în alte zone, avem o șansă importantă, ca România să aibă una dintre cele mai competitive agriculturi ecologice din Uniunea Europeană.
În acest circuit trebuie implicați toți cei din zonă: crescători și cultivatori, procesatori, organizații profesionale din sfera agro-alimentară, universitatea. Sunt convins că rezultatele nu vor întârzia să apară.
Folosiți-vă de toate instrumentele pe care le aveți la dispoziție pentru a schimba şi moderniza regiunea. Nu aveți întotdeauna la dispoziție toate resursele, dar aveți, în schimb, cel mai important atu: inventivitatea și inteligența românească.
Sunt convins că prin tact, comunicare eficientă şi sprijin reciproc puteți face din Bucovina o oază de tradiție și progres.
Cred că am vorbit destul şi abia aștept să aud opiniile dumneavoastră despre aceste teme sau alte teme, acolo unde credeţi că e nevoie să vorbim!
Vă mulțumesc!”
UPDATE – 12.00 A început dezbaterea „Modernizare, dezvoltare, descentralizare. Administrația locală vorbește!”, la Teatrul Municipal „Matei Vișniec”.
Participă la dezbatere peste 300 de aleși locali din regiune.
Dezbaterea se centrează pe ideea evidențierii problemelor cu care se confruntă autoritățile locale, dar și identificarea soluțiilor pentru aceste probleme.
Alte teme în cadrul dezbaterii sunt reforma administrației publice locale, continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice, situația infrastructurii, a resurselor publice şi punerea în valoare a potențialului agroturistic al zonei.
Iohannis: ”Sunt foarte bucuros ca m-am întors în Bucovina şi revin de fiecare dată cu mare plăcere. Dacă la vizita anterioară întâlnirile s-au axat pe zona universitară, am insistat să vă văd acum pe dumneavoastră, din administraţia locală, pentru a discuta problemele cu care vă confruntaţi.
Vreau să vă ascult şi să ştiu care sunt greutăţile, ce vă nemulţumeşte, cum vedeţi descentralizarea, modernizarea administraţiei pe care o reprezentaţi.”
Întâlnirea este organizată de Consiliul Județean Suceava.
UPDATE – 11.30 Președintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit miercuri, 3 mai, la Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” din Suceava, cu reprezentanții Clusterului Regional Inovativ de Bioeconomie Suceava-Botoșani.
Reprezentanții Clusterului i-au prezentat Președintelui României planurile de viitor și intenția asociației de a se profila ca organizație regională performantă și pregătită să pună în practică proiecte cu finanțare europeană menite să asigure dezvoltarea durabilă a zonei.
Președintele clusterului, prof. univ. dr. Mihai DIMIAN, a prezentat o abordare integrată de dezvoltare a sectorului bioeconomic din zona Suceava-Botoșani, pornind de la potențialul de dezvoltare al zonei și exemplele de succes înregistrate de companiile din cadrul clusterului, amintind de componenta inovatoare și educațională reprezentată de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și de proiectele de dezvoltare ale infrastructurii, derulate de Consiliul Județean Suceava și de primăriile municipiilor Suceava și Botoșani.
Participanții au analizat trei clustere de profil din Polonia, Franța și Germania, a căror experiență a fost folosită în elaborarea portofoliului de proiecte public-private ale asociației nou înființate.
Gheorghe FLUTUR, președintele Consiliului Județean, a prezentat o propunere de dezvoltare a Parcului industrial de bioeconomie și a evidențiat dificultățile cu care se confruntă administrația publică locală și IMM-urile din zonă în ceea ce privește accesarea și derularea fondurilor europene.
Mihai VOLOȘENIUC, reprezentant al asociațiilor crescătorilor de animale din Suceava, a prezentat rolul integrator pe care un centru regional de organizare a licitațiilor pentru animale, cu spații de prezentare, adăpost și carantină l-ar avea pentru dezvoltarea fermelor de animale din zonă și pentru asigurarea unui flux constant de materie primă procesatorilor din cluster.
Prof. univ. dr. ing. Valentin POPA, Rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, a prezentat planul de dezvoltare al unui Centru de transfer tehnologic și de siguranță alimentară, care a fost depus într-o primă fază a competiției lansate în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.
Intervențiile lui Vasile ARMENEAN, fondatorul companiei Betty Ice – Suceava, cel mai mare producător de înghețată din România, ale lui Iulian CĂZĂCUȚ, fondatorul companiei Doly-Com – Botoșani, cu cea mai mare unitate de abatorizare de bovine din România, și ale lui Alexandru SCHEUL, fondatorul companiei Killer, unul din principalii producători de preparate de carne din Suceava, au evidențiat rolul cluster-ului în asigurarea unui lanț integrat de industrie alimentară și în sprijinirea creșterii competitivității internaționale a companiilor românești din zona Suceava – Botoșani.
Vasile ASANDEI, Directorul Agenției de Dezvoltare Nord-Est, a prezentat propunerea de includere a proiectelor menționate în cadrul Programului comun de dezvoltare al Regiunii Nord-Est cu Regiunea Olanda de Nord, atât pentru atragerea de investiții olandeze, cât și pentru obținerea unor finanțări europene directe.
În cadrul întrevederii, Klaus Iohannis, și-a exprimat susținerea pentru această inițiativă aflată într-o regiune cu un important potențial de dezvoltare. Președintele României a subliniat că vizita sa are tocmai rolul de a sprijini astfel de proiecte inovative, în special pentru cei care activează în sectorul bioeconomiei, siguranţei alimentare a populaţiei şi protecţiei mediului, și că asemenea viziuni integrate pot genera progresul economic în zona Suceava-Botoșani.
Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat că prin astfel de inițiative se poate spera ca dezvoltarea spațiului rural să devină reală și durabilă, iar România poate deveni numărul 1 în Uniunea Europeană în privința agriculturii ecologice.
În cadrul discuțiilor, participanții au accentuat nevoia de cooperare între județele implicate. Cu acest prilej, s-a discutat și despre Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare”, unul dintre aeroporturile cele mai noi și moderne din regiune. Atât Președintele României, cât și reprezentanții clusterului au punctat beneficiile deosebite pe care acest tip de infrastructură le aduce regiunii.
La ședința de lucru au mai participat Primarul municipiului Suceava, Ion LUNGU, Primarul municipiului Botoșani, Cătălin FLUTUR, Decanul Facultății de Inginerie Alimentară, prof. univ. dr. ing. Mircea OROIAN, reprezentanți ai Asociațiilor de creștere a animalelor, ai producătorilor din industria alimentară și ai operatorilor de turism din regiune.
Clusterul Regional Inovativ de Bioeconomie Suceava-Botoşani a fost înființat la finalul anului trecut și reunește agenți economici din domeniul bioeconomiei (S.C. ALESSIA STAR S.R.L., S.C. BERMAS S.A., S.C. BETTY ICE S.R.L., S.C. BUCOVINA S.A., S.C. CHITRIUC A&A IMPEX S.R.L., COOPERATIVA AGRICOLĂ TIMINEANCA, S.C. DAMPF PROD S.R.L., S.C. KILLER S.R.L, S.C. FACOS S.A., S.C. LAKTOTRIO 2001 PROD S.R.L., S.C. MARTISORUL COM S.R.L., S.C. MARUL ARGINTIU S.R.L. și S.C. DOLY-COM DISTRIBUȚIE S.R.L.), Camerele de Comerț și Industrie ale Județelor Suceava și Botoșani, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Primăria municipiului Suceava, Primăria municipiului Botoșani și Consiliul Județean Suceava.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, se va afla miercuri, 3 mai, într-o vizită oficială în judeţul Suceava.
Preşedintele va ajunge în judeţul Suceava cu o aeronavă care va ateriza pe Aeroportul Internațional “Ștefan cel Mare” Suceava, la ora 11:00.
Acolo se va desfăşura o vizită și o întâlnire cu reprezentanții Clusterului Regional Inovativ de Bioeconomie Suceava-Botoșani.
“Este o discuție care are scopul de a sprijini inițiativa și de a stimula întreprinderile mici și mijlocii, producătorii de acolo, din zona Suceava-Botoșani, care activează în sectorul bioeconomiei, siguranței alimentare pentru populație și protecția mediului.”, a precizat
Purtătorul de cuvânt al Președintelui României, Mădălina Dobrovolschi.
La prânz, Președintele va avea o întâlnire și va participa la o dezbatere cu peste 300 de aleși locali de acolo din regiune, din zonă.
“Este o dezbatere care se centrează pe ideea evidențierii problemelor cu care se confruntă aleșii locali, de fapt, autoritățile locale, pentru a lărgi puțin contextul discuției, dar, evident, și identificarea soluțiilor pentru aceste probleme, care vor fi aduse în discuție.”, a spus Dobrovolschi.
Alte teme în cadrul dezbaterii vor fi reforma administrației publice locale, continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice, situația infrastructurii, a resurselor publice, punerea în valoare a potențialului agroturistic al zonei. Întâlnirea este organizată de Consiliul Județean Suceava.
În final, președintele va vizita două importante monumente istorice – mănăstirile Voroneț și Dragomirna.
“Președintele urmărește, prin acest demers, să sublinieze importanța restaurării și prezervării patrimoniului cultural al Bucovinei și să nu uităm de tradițiile comunității bucovinene, care, de asemenea, trebuie încurajate și păstrate.”, a specificat purtătorul de cuvânt al preşedintelui.
Programul vizitei
ora 11:00 – Întâlnire cu reprezentanţii Clusterului Regional Inovativ de Bioeconomie Suceava – Botoşani, Aeroportul internațional „Ștefan cel Mare”
ora 12:00 – Participare la dezbaterea „Modernizare, dezvoltare, descentralizare. Administrația locală vorbește!”, Teatrul Municipal „Matei Vișniec”
ora 14:10 – Vizitarea mănăstirilor Voroneț și Dragomirna
