Mănăstirea Bogdana este o mănăstire ortodoxă de călugări situată în municipiul Rădăuţi, fiind considerată cea mai veche construcție bisericească de zid din Moldova. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de către voievodul Bogdan I (1359-1365), întemeietorul statului feudal moldovean, și a avut rolul de necropolă domnească.
Ansamblul Mănăstirii Bogdana a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, fiind alcătuit din următoarele trei obiective: Biserica „Sf. Nicolae” – datând din secolul al XIV-lea, Turnul clopotniță – datând din anul 1781, Casa parohială – datând din anul 1876.
Inițial, locul unde a fost construită biserica era în mijlocul unor codri seculari. Biserica „Sf. Nicolae” a fost zidită de voievodul Bogdan I în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru izbânzile obținute în luptele purtate pentru a pune bazele unui stat liber și independent la răsărit de Carpați, în Țara Moldovei. El a ales această biserică ca necropolă domnească atât lui, cât și urmașilor familiei sale, aici fiind îngropați domnitorii Moldovei pâna în timpul lui Alexandru cel Bun, dar și rudele familiilor domnitoare.
Biserica a îndeplinit în decursul timpului un rol istoric, religios și cultural deosebit. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), biserica a devenit reședință episcopală, episcopii de Rădăuți avându-și reședința în incinta mănăstirii.
