Peste 4.500 de cazuri de abuz asupra copiilor au fost semnalate anul trecut la Telefonul Copilului, cu peste 45% mai multe faţă de 2015. Agresiunea fizică a fost forma de abuz în cele mai multe cazuri, fiind semnalate 1.877 de cazuri, cu 46,75% mai multe faţă de 2015. Numărul celor care au sunat la Telefonul Copilului a crescut anul trecut cu 33%, fiind înregistrate aproape 90.000 de apeluri.
Potrivit bilanţului Asociaţiei Telefonul Copilului, în 2016 au fost înregistrate, la 116111 – Telefonul Copilului, 88.986 de apeluri, în creştere cu 33,71% faţă de 2015. Dintre acestea, 10.356 au reprezentat cazuri care au necesitat intervenţie şi monitorizare de lungă durată a specialiştilor.
Molestarea fizică a fost cea mai sesizată formă de abuz anul trecut, în 37,32% dintre cazuri, urmată de abuzul emoţional – 25,93% şi neglijarea – 24,11%, se mai arată în bilanţ.
Cele mai multe cazuri de abuz, respectiv 65,71%, au fost în familie, 17,39% s-au petrecut în familie extinsă, în asistenţă maternală sau în centrul de plasament, 11,05% în spaţiul public şi 5,85% în mediul şcolar.
Părinţii au fost agresorii copiilor în 72,96% dintre cazuri, în 9,81% a fost un alt copil, dar au fost şi cazuri în care agresorul a fost o altă rudă sau un alt adult.
Potrivit bilanţului, sesizările legate de bullying (insulte, jigniri, porecle, lovituri, intimidare, denigrare, insulte cu privire la statutul social) au crescut cu 25,41% faţă de 2015, fiind înregistrate anul trecut 1.545 de cazuri. Aceste cazuri au fost prezente în special în şcoală sau în grădiniţă, unde au fost 81,96% dintre sesizări, dar şi în mediul online sau în spaţiul public (18,04%). Un alt copil a fost agresor în cele mai multe cazuri, dar şi profesorii sau un alt adult. În 84,97% dintre situaţii au fost copiii cei care au sesizat situaţii de abuz de tip bullying, iar în 15,03% dintre cazuri – părinţi sau alţi adulţi.
Timpul de consiliere alocat fiecărui apel a crescut faţă de anii precedenţi, astfel că durata medie a unui apel a ajuns de la 10-15 minute la 15-30 de minute în anul 2016.
Cele mai multe probleme semnalate au fost legate de nevoia de exprimare a gândurilor, a temerilor şi a sentimentelor legate de familie (39,40%), probleme specifice adolescenţilor (32,88%), probleme în familie (19,29%) şi depresii şi tulburări de comportament (4,94%). Astfel, 72,85% dintre copii au cerut suport psiho-emoţional, iar 27,15% dintre părinţi sau alţi adulţi au solicitat consiliere psihologică pentru îmbunătăţirea relaţiei copil – părinţi.
Starea emoţională a copiilor la începutul apelului a fost identificată de specialiştii Asociaţiei Telefonul Copilului astfel: 56,57% dintre copii simţeau apăsare, 16,27% frustrare sau depresie, 11,64% frică sau anxietate, 9,10% tristeţe sau singurătate şi 6,42% furie sau panică.
Cele mai multe apeluri la Telefonul Copilului au fost de la băieţi, respectiv 40,05%. Alte 34,23% dintre apeluri au fost de la fete şi 25,72% de la părinţi sau alţi adulţi.
Apelanţii provin, în principal, din familii nucleare (84,17%), dar şi din familii monoparentale (8,10%), familii extinse (5,03%), respectiv familii adoptatoare, alte familii care au primit copii în plasament, ori sunt copii ai căror părinţi au decedat (2,70%).
Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în Vrancea, Constanţa, Teleorman, Vaslui, Neamţ, Bucureşti (sector 5), Dâmboviţa, Ilfov, Dolj, Olt, iar cele mai puţine au fost sesizate în Covasna, Harghita, Sălaj, Tulcea, Bihor, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Mehedinţi şi Arad.
Raportat la regiuni, cele mai multe sesizări au fost din Moldova (27,85%), urmată de Muntenia (21,32%), Bucureşti (11,58%), Transilvania (10,25%), Oltenia (10,11%), Dobrogea (6,60%) şi Banat (2,28%). În 12,77% dintre situaţiile înregistrate la 116 111, apelanţii nu au dorit să menţioneze mediul de provenienţă.
“Numărul cazurilor de abuz înregistrate la Telefonul Copilului a crescut constant, iar acest lucru nu face decât să oglindească problemele în continuă creştere în societatea românească. Faptul că din ce în ce mai multe persoane au încredere să apeleze 116 111 şi să raporteze abuzuri asupra copiilor este de bun augur şi semnifică faptul că mentalităţile s-au schimbat şi că nu mai trăim aceeaşi resemnare în faţa suferinţei, mai ales din partea copiilor. Totuşi, luna aceasta se împlinesc 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, moment în care constatăm că aderarea a condus mai mult la alinierea legislaţiei naţionale la cea europeană şi mai puţin, însă, la modalităţi concrete de aplicare a acesteia. Mai mult decât atât, la nivel social, abuzurile la adresa oricărei persoane, copil sau nu, ar trebui să se lovească de toleranţă zero”, a declarat Cătălina Surcel, directorul executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului.
Asociaţia Telefonul Copilului răspunde zilnic, între orele 08.00 şi 24.00, apelurilor copiilor şi părinţilor la 116 111, linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de organizaţia nonguvernamentală.
Leave a Reply