Curtea Constituțională a României (CCR) discută, la 20 iulie 2016, sesizarea privind pensiile speciale ale aleșilor locali, depusă de Guvern la 27 iunie 2016. Principalul argument invocat de Guvern în sesizare este acela că impactul bugetar al aplicării legii în forma actuală adoptată de Parlament ar fi unul semnificativ (în jur de 400 de milioane de lei pe an). Guvernul a mai sesizat CCR pe aceeași propunere legislativă și la 28 decembrie 2015.
Ședință a Curții Constituționale a României; 13 iunie 2013
Guvernul României a sesizat Curtea Constituțională la 27 iunie 2016, în baza articolului 146, litera 1 din Constituție, potrivit căruia Curtea se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea unuia dintre următorii actori: președintele României, unul dintre președinții celor două Camere, Guvernul, Înalta Curte de Casație și Justiție, Avocatul Poporului și un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori.
La art. 147, alineat (2) se arată că, în cazurile de neconstituționalitate care privesc legile înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor în acord cu decizia Curții Constituționale.
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, care a fost contestată de Guvern, se referă la instituirea unor indemnizații pentru mai multe categorii de aleși și reprezentanți locali: primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene. Aceste categorii ar urma să primească aceste indemnizații sau “pensii speciale” după finalizarea unui singur mandat, însă nu vor beneficia de această pensie cei care au fost condamnați definitiv cu executare în exercitarea funcțiilor enumerate mai sus.
Cuantumul indemnizației se acordă, potrivit propunerii de lege, în limita a trei mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizația brută lunară aflată în plată. Aceste indemnizații sau pensii speciale se cumulează cu orice alt tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii, cu excepția altor pensii speciale, cum ar fi cea de parlamentar.
Cu privire la sesizarea Guvernului, din 27 iunie 2016, premierul Dacian Cioloș a declarat, în aceeași zi, că “din lege nu reiese clar cum ar urma să fie finanțate aceste pensii sau indemnizații speciale. Ele, așa cum e prevăzută legea acum, ar continua să impacteze bugetul de stat pentru că și bugetele locale, în mare parte, sunt alimentate tot din bugetul de stat”.
În sesizarea Guvernului se reiau, în mare parte, argumentele din sesizarea anterioară din 28 decembrie 2015, în cuprinsul ei arătându-se că Parlamentul nu a reexaminat propunerea de lege privind pensiile speciale, în sensul în care Decizia CCR nr. 22 din 20 ianuarie 2016 nu a fost aplicată.
Unul dintre argumentele reluate de Guvern este acela referitor la neretroactivitatea legii (art. 15, alin. 2 din Constituție), în sesizare susținându-se că legea prevede că de indemnizații beneficiază toți primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene, începând cu 1992. Dincolo de aspectul în sine al retroactivității legii, perioada temporală extinsă este fără precedent în legislația din România, se arată în sesizare.
Guvernul mai invocă totodată și încălcarea art. 16, alin. 2 din Constituție (cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări), susținând că, prin acordarea acestei indemnizații numai unor aleși locali, legiuitorul a stabilit un tratament juridic diferențiat în cadrul aceleiași subcategorii juridice. Astfel, potrivit sesizării Guvernului, acordarea în mod selectiv a unei indemnizații doar unor categorii de aleși, și nu, de exemplu, și altor categorii de aleși locali, cum ar fi cea a consilierilor locali sau a consilierilor județeni, este discriminatorie.
O altă problemă de constituționalitate sesizată de Guvern este art. 138, alin. 5 din Constituție care prevede că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Proiectul care stabilește indemnizația pentru categoriile de aleși locali enumerați mai sus instituie un drept suplimentar, fără o analiză prealabilă a numărului de persoane beneficiare, fără un impact bugetar al măsurii și fără stabilirea surselor bugetare de unde sunt acoperite aceste cheltuieli suplimentare, se mai arată în sesizare.
***
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, care a fost atacată la CCR de Guvern la 27 iunie 2016, este în circuit parlamentar din 30 iunie 2015 și a fost inițiată de mai mulți parlamentari ai PSD, PNL, UDMR și minorități. La 11 noiembrie 2015, respectiv 21 decembrie 2015, propunerea a fost adoptată de Camera Deputaților, respectiv Senat.
La 28 decembrie 2015, Guvernul a sesizat Curtea Constituțională, invocând atunci faptul că se instituie un regim special de privilegii pentru anumiți aleși locali, faptul că se acordă retroactiv unele drepturile speciale și faptul că nu se asigură finanțarea pentru indemnizațiile nou create. Prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, Curtea Constituțională a admis sesizarea Guvernului, precizând că legea nu este clară, că există inegalitate între aleși și că nu se precizează sursa de finanțare.
După decizia Curții Constituționale, propunerea legislativă a reintrat în circuit parlamentar, pentru ca legea să fie reexaminată. În perioada martie-aprilie 2016, propunerea a trecut pe la comisiile de specialitate ale parlamentului, unde au fost aduse unele amendamente. Propunerea amendată a fost respinsă de Camera Deputaților, la 13 aprilie, și adoptată de Senat (for decizional), la 21 iunie 2016.
AGERPRES
Leave a Reply