Guvernul a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la dispozițiile Legii pentru completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum și stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptată de Parlament în 8 iunie 2016.
Guvernul are obiecții asupra unor articole ce au fost introduse în actul normativ și adoptate în Plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, după cum urmează:
1. Art.191 – prevede acordarea către personalul bugetar care posedă titlu științific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care a obținut titlul științific respectiv.
Referitor la această prevedere, Executivul consideră că: situația care se dorește a fi reglementată are, în prezent, ca formă de reglementare, O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, act normativ aflat în vigoare.
Apare, așadar, problema riscului interpretării confuze și discreționare a legislației, cu consecința aplicării subiective a acesteia, de către angajator.
2. Art. 371- prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor și a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și din cele aflate în coordonarea prim-ministrului și cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care, fie sunt structuri nou înființate, fie contractul colectiv de muncă a expirat.
Referitor la această prevedere, Executivul consideră că: prin acest amendament se constituie un drept salarial nou, cu impact financiar nebugetat.
Acordarea acestei majorări numai personalului menționat de normă constituie o măsură cu caracter discriminatoriu față de celelalte categorii de personal.
Mai mult decât atât, potrivit art.138 alin (5) din Constituția României, republicată, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. În același sens, art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, dispune ca “în cazul în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fișă financiară”. Fișa trebuie să conțină impactul asupra bugetului general consolidat, ținând cont de:
· Schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii patru ani;
· Estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, în cazul acțiunilor anuale și multianuale, care conduc la majorarea cheltuielilor;
· Măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri, pentru a nu influența deficitul bugetar.
Astfel, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat prin Legea bugetului pentru anul 2016, lege adoptată de Parlamentul României.
Mai mult decât atât, acest lucru ar crea premisele unui dezechilibru bugetar și, posibil, depășirea țintei de deficit (2,95% din PIB, după metodologia ESA), cu consecința încălcării Tratatului de la Maastricht.
Leave a Reply