Guvernul Dacian Cioloș își asumă o guvernare exercitată transparent printr-o mai bună organizare a procesului de inițiere de acte normative dar și, eventual, prin completarea/modificarea cadrului legal în vigoare (legea nr. 52/2003, legea privind transparența decizională, în prezent fără norme de aplicare) dacă acest ultim aspect rezultă dintr-o amplă consultare cu societatea civilă.
Prima evaluare, pe un eșantion de acte normative inițiate de Ministere, arată că, la preluarea mandatului, practica de consultare, reglementată de legea anterior menționată, diferă semnificativ de la un minister la altul, atât sub aspectul duratei consultării cât și al tipurilor de acte normative supuse dezbaterii.
Evaluarea finalizată recent de către Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC), ultima actualizare la 14 ianuarie 2016) ne arată că:
• Actul normativ supus cel mai des consultării publice este proiectul de Hotărâre de Guvern. Ordinul de Ministru sau proiectele de ordonanțele sunt supuse rar consultării (reamintim că Legea vorbește despre acte normative cu aplicabilitate generală) .
• Puține ministere menționeaza ziua publicării anunțului/textului actului normativ, ca oamenii să știe de la ce moment încep/curg zilele de consultare. Data publicării nefiind întotdeauna specificată, acest lucru poate descuraja societatea civilă să înainteze observații întrucât nu știe dacă se află sau nu în termen!
• Majoritatea ministerelor au stabilit termene de 10 zile pentru primirea de propuneri/sugestii de la publicarea anunțului. Două aliniate din Legea nr. 52 vorbesc, pe rând despre: 2) – cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare, se va aduce la cunoștința publicului și 4) – cel puțin 10 zile calendaristice (in interiorul celor 30 de la alin 2), în care se primesc propuneri/sugestii în scris.
• Deși obligatoriu, nu toate proiectele de acte normative sunt însoțite de o notă de fundamentare/o expunere de motive sau un referat de aprobare.
• Nu există o standardizare privind locul afișării informațiilor pe site-urile ministerelor, acestea neregăsindu-se neapărat în secțiunea de „Transparență decizională”, cum ar fi fost de așteptat.
• Nu toate ministerele conțin o arhivă a proiectelor de acte normative. Precizăm încă o dată că analiza de față a inclus un eșantion din actele normative afișate în paginile de internet ale ministerelor.
Din dorința de a dezvolta o cât mai bună practică în aplicarea Legii nr. 52/2003, precum și o cât mai bună informare a cetățenilor pe acest subiect, cu avantaje pentru ambele părți, MCPDC va urmări constant în ce măsură actele normative prezentate în ședința de Guvern au beneficiat anterior de consultare publică, implicându-se în această perioadă în determinarea unei standardizări a practicii de consultare, inclusiv prin măsuri de organizare a modului de afișare a informațiilor pe pagina de internet. Începând cu luna februarie, cetățenii interesați, printr-o inițiativă comună a MCPDC vor putea primi notificări privind posibilitatea de a trimite opinii în perioada de consultare lansată cu ocazia inițierii proiectelor de acte normativ ce ar urma să fie supuse atenției Cabinetului.
Intepretările cadrului legal și rezultatele acestor interpretări vizibile în practică determină Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic să evalueze posibilitatea elaborării legislației secundare pentru uniformizarea modulului de lucru dar decizia și abordare vor fi luate numai după o amplă consultare cu societatea civilă și specialiștii din sistem.
Monitorizări similare vor privi în curând și administrația locală.
Pentru relații suplimentare, puteţi contacta Maria Smarandache, Consilier de Presă MCPDC la 0733 309 633 sau maria.smarandache@gov.ro
