“Salvați satul bucovinean” este un proiect lansat de Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava și de “Centrul Național de Informare și Promovare Turistică” al Consiliului Județean Suceava.
Pe 24 iunie, de Sânziene, a avut loc cea de a doua ediție a evenimentului.
Cu această ocazie s-a lansat broșura “Satul bucovinean ca destinație turistică. Cum îl protejăm și promovam?”, broșură editată de Consiliul Județean Suceava.
Acest ghid de bune practici prezintă argumente și exemple pozitive de destunații turistice care au conservat și valorificat satul bucovinean, dar și recomandări de adaptare a caracteristicilor arhitecturii tradiționale la construcțiile noi din Bucovina.
Sunt expuse, de asemenea, drepturile și obligațiile primarilor de a păstra imaginea satului, de a-l promova ca destinație turistică.
Prin rubricile “Așa da” și “Așa nu”, broșura prezintă studii de caz, exemple pozitive și negative întâlnite în peisajul satelor din județul Suceava.
Prezentă la eveniment, d-na învățătoare Daria Păsăilă, de la Școala din Bădeuți, a expus lucrări specifice realizate de elevii care se află sub îndrumarea sa, dar a expus și costume populare bucovinene.
Prezentă în studioul VIVA FM Rădăuți, Daria Păsăilă a vorbit despre cum văd inițiatorii proiectului “Salvați satul bucovinean” promovarea și conservarea satului și a tradițiilor sale.
“Avem nevoie de astfel de acțiuni deoarece, odată cu exodul romanilor în străinătate, oamenii vin cu bani, oamenii vor să-și construiască case, și observ în jur foarte multe case, chiar din localitatea Milișăuți, din Bădeuți, vin cu noutăți, dar când își construiesc casele, nu păstrează specificul, măcar câteva elemente din specificul bucovinean. Și problema se pune în felul următor: ce lăsăm urmașilor? Peste 50 de ani, peste 100 de ani, ce va mai rămâne din tradiția noastră bucovineană? Foarte multe case din cele vechi, de acum 50 de ani, de acum 100 de ani, de 200 de ani se dărâmă. Nu există deocamdată politici naționale, sau nici măcar la nivel de județ în așa fel încât să se stopeze. Părerea mea este (și am mai împărtășit părerea și altor persoane) că ar trebui consiliile locale să se implice în astfel de decizii. Stă în puterea Consiliilor Locale. Personal, am discutat cu viceprimarul din Milișăuți și, la următoarea ședință de Consiliu Local, o să vin cu broșura și o să le fac propunerea. Cei abilitați o să stea, o să se gândească, o să se consulte și o să vadă ce să facă, pentru că movul nu este o culoare specifică satului bucovinean, nici roșul, nici lebedele la intrare nu sunt specifice, nici o temelie care este ornată cu gresie, iarăși nu este specifică. Cu dibăcie, cu diplomație, cu consultarea arhitecților, cu consultarea Consiliului Județean, a departamentului care se ocupă de promovarea tradițiilor bucovinene, se va putea. Dacă va exista voință, nu neapărat politică, pentru că nu trebuie să fie voință politică, dar trebuie să fim patrioți. Patriotismul și dragostea față de locuri și respectul față de înaintași este cel care ne poate propulsa în a face lucruri de valoare”.
Doina CRAIU
Radio VIVA FM Rădăuți
