Bun găsit, dragi consumatori de educație!
Mai sunt puține zile până la momentul în care suntem așteptați cu toții să mergem la vot. Și spun suntem așteptați și nu că vom merge la vot, pentru că din ce în ce mai mulți sunt cei care abandonează acest drept. Din diferite motive. Așa cum renunțăm încet-încet la multe dintre valorile pe care în alte vremuri le puneam la loc de cinste.
În weekend-ul trecut spre exemplu a fost Ziua Națională a Armatei Române. 25 octombrie fiind ziua în care se marchează eliberarea totală a teritoriului național de sub ocupația hortysto-fascistă. Și aceeași zi a fost și cea de aniversare a nașterii regelui Mihai. Mă întreb câți dintre adulți au știut semnificațiile acestei zile. Și făcând un exercițiu de imaginație mă întrebam dacă măcar un sfert dintre copiii noștri știu de existența acestor sărbători. Cu tristețe afirm că sunt destul de mulți chiar cei ce nu știu nici când e Ziua Națională a României.
Dar oare ne este de folos sau nu cunoașterea acestor sărbători de către oricare dintre noi? Nu e puțin desuet și anacronic să le mai vorbim copiilor noștri despre lucruri ce s-au petrecut cu zeci de ani în urmă? Nu e demodat să privim spre trecut și mult mai la modă să privim doar spre ziua de azi și eventual cea de mâine?
Dar dacă tot am adus vorba de modă în discuția despre sărbători cu semnificație istorică, cred că cea mai mare încălcare a trendului este aceea de a vorbi azi despre patriotism. Adulții cel puțin par să facă alergie la acest cuvânt. Căci e drept l-au auzit în copilărie de mult prea multe ori.
Experiența de profesor mi-a dovedit însă că cei mici nu sunt atât de plictisiți cum credem noi, atunci când vine vorba de trecut. Dotați cu nenumărate cunoștințe din zona IT, rămân prea puțin informați în privința istoriei, pentru că noi nu-i încurajăm în această direcție. Și asta pentru că pentru noi, trecutul e mult prea controversat. Iar cuvântul patriotism le este copiilor noștri mult mai puțin familiar decât cel de gadget.
Plictisiți de eroii istoriei nu le mai vorbim despre ei. Îi lăsăm în schimb să creadă în eroi precum Batman, Spiderman sau Fetițele Powerpuff. Nu le mai vorbim nici despre jertfă, nici despre dorința de libertate, nici cea de unire. Căci suntem deja și liberi și uniți și puși foarte rar în situația de a face gesturi mărețe de jertfă.
Și-atunci nu ne mai mirăm de ce nu sunt impresionați dacă un coleg suferă că s-a lovit, dacă strada pe care stau e plină de gunoaie, dacă atunci când sunt puși să joace jocuri de echipă, doresc doar ca ei să fie remarcați. Aparent lucruri ce nu au legătură cu istoria.
Dar eu cred că au. Căci și pornind de la personalitățile trecutului, le putem da celor mici exemple pozitive de comportament, ce pot fi transpuse în viața de zi cu zi. Căci trebuie să recunoașteți, găsim exemple pozitive de comportament din ce în ce mai rar în oamenii zilelor noastre.
Cred că ar fi bine să oferim copiilor noștri o listă mai mare de opțiuni în domeniul valorilor. Iar dacă includem în ea și cele legate de trecut, de oameni mari ce au viețuit și au realizat CEVA, le oferim o șansă în plus la alegeri corecte.
Închei aici cu gândul că indiferent de epoca istorică în care oamenii au trăit, au avut nevoie de educație, de istorie. Măcar și doar pentru a nu repeta greșelile trecutului.
Eu voi consuma și azi o doza de educație în combinație cu ceva noțiuni de istorie. Ceea ce vă doresc și domniilor-voastre.
Leave a Reply