Consiliul Europei va înfiinţa la Bucureşti un Oficiu în domeniul criminalităţii informatice, memorandumul de înţelegere în acest sens fiind semnat marţi de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi secretarul general-adjunct al organizaţiei de la Strasbourg, Gabriella Battaini-Dragoni.
“Sunt încântată să fiu la Bucureşti cu prilejul celei de-a 20-a aniversări de la aderarea României la Consiliul Europei şi să semnăm un memorandum de înţelegere foarte important între Consiliul Europei şi Guvernul României. Acest memorandum se referă la deschiderea unui oficiu al Consiliului Europei aici, la Bucureşti”, a spus Gabriella Battaini-Dragoni, într-o declaraţie comună de presă cu ministrul român.
Titus Corlăţean a salutat, la rândul său, în numele Guvernului României, semnarea documentului care va permite deschiderea unui centru al Consiliului Europei pentru combaterea criminalităţii cibernetice.
“Este un proiect extrem de important şi suntem foarte onoraţi pentru această decizie, această alegere a Românie de a găzdui un centru care vizează nu doar colaborarea statelor membre ale Consiliului Europei – 47 la număr – pentru a combate acest flagel, care se manifestă, nu doar pentru a pune în practică o convenţie specială a Consiliului Europei pentru combaterea infracţionalităţii cibernetice, dar va fi modalitatea de a promova o acţiune globală pe care Consiliul Europei, împreună cu Uniunea Europeană, printr-un program, pe care urmează să-l semneze chiar mâine (miercuri – n.r.), îl va promova prin acest centru de la Bucureşti”, a spus Corlăţean.
Semnarea documentului a fost precedată de seminarul “20 de ani de cooperare parlamentară şi guvernamentală”, organizat împreună cu Parlamentul României, pentru marcarea a două decenii de când ţara noastră a devenit membru al Consiliului Europei (CoE). La reuniune au participat ministrul Afacerilor Externe, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, deputaţi şi senatori, şeful delegaţiei parlamentare a Parlamentului României la APCE, Ionuţ Stroe, fostul premier Adrian Năstase, şeful SIE, Teodor Meleşcanu, deputatul PNL Petre Roman, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti.
În intervenţia sa, ministrul Corlăţean a subliniat că evenimentul aniversar are o semnificaţie aparte pentru istoria recentă a ţării noastre şi pentru democraţia românească. El a reliefat că, în acest proces, Consiliul Europei a fost un partener constant al României, dovadă a importanţei pe care o are această organizaţie pentru Europa în domeniul promovării culturii democratice, a bunei guvernări şi a respectului între naţiuni.
“România este şi va rămâne un susţinător fervent al proiectului Consiliului Europei. Aplicarea principiilor democraţiei şi drepturilor omului în Europa nu ar fi cunoscut o asemenea evoluţie în lipsa acestei organizaţii. Aşa cum spunea Paul-Henri Spaak, unul dintre artizanii ideii europene aşa cum o regăsim azi, într-un alt moment istoric care marca înfiinţarea organizaţiei de la Strasbourg, Consiliul Europei este locul unde toată Europa este reunită. De aceea, nu putem decât să ne declarăm încă o dată angajamentul faţă de acest proiect european care face posibile nu doar reuniunea şi dialogul între statele membre europene, ci şi promovarea şi consolidarea valorilor care fundamentează Europa zilelor noastre: democraţia, drepturile omului, statul de drept”, a adăugat ministrul Titus Corlăţean, potrivit MAE.
La manifestare a participat, în calitate de invitat special, secretarul general adjunct al Consiliului Europei, Gabriella Battaini-Dragoni. Ea a arătat că România a devenit un stat membru democratic al organizaţiei. “Noi, Consiliul Europei, suntem mândri că v-am fost parteneri în tot acest timp”, a adăugat oficialul de la Strasbourg.
Discuţiile din cadrul seminarului privind dimensiunea parlamentară şi guvernamentală a cooperării dintre România şi Consiliul Europei au evidenţiat faptul că pentru România, admiterea la 7 octombrie 1993 la Consiliul Europei a atras, în plan politic şi juridic, adoptarea instrumentelor juridice fundamentale în domeniul drepturilor omului, constituind un prim pas în procesul de tranziţie democratică.
În intervenţiile avute, participanţii au reliefat faptul că România de astăzi este un stat de drept cu o democraţie solidă, care datorează mult Consiliului Europei, iar democraţia României contemporane este aşezată pe temelia construită şi prin aportul şi expertiza Consiliului Europei.
Cu această ocazie a fost inaugurată o expoziţie fotografică a Parlamentului României şi o expoziţie filatelică organizată de Romfilatelia, ambele dedicate marcării a 20 de ani de la aderarea României la Consiliului Europei.
Leave a Reply