Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost purtate vineri dimineaţă în procesiune pe străzile din jurul Catedralei Mitropolitane din Iaşi şi au fost depuse pe amplasamentul special amenajat în curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, la eveniment fiind prezenţi 16.000 de pelerini din ţară şi din străinătate.
Potrivit estimărilor jandarmilor, la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi pe străzile adiacente s-a format un culoar unic de aproape doi kilometri format din 16.000 de pelerini. Majoritatea acestora au sosit la Iaşi încă de la primele ore ale dimineţii, printre ei fiind şi aproximativ 4.000 de credincioşi din comuna ilfoveană Voluntari, care au venit cu 80 autocare.
Alte câteva mii de credincioşii au înfruntat frigul de peste noapte şi au asistat la slujba oficiată în curtea mitropolitană de un sobor de preoţi condus de Calinic Botoşăneanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.
Preoţii au purtat baldachinul cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva în procesiune pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, după care a urmat oficierea, în curtea Catedralei Mitropolitane, a slujbei de sfinţire a apei şi Taina Sfântului Maslu, dar şi Sfânta Liturghie.
Potrivit tradiţiei, vineri seara moaştele vor fi purtate în procesiunea ”Calea sfinţilor”, pe străzile din centrul Iaşiului, după care vor fi reaşezate în baldachinul special amenajat pe esplanada Catedralei Mitropolitane. Racla va rămâne aici până pe data de 15 octombrie, pentru ca astfel pelerinii sosiţi la Iaşi de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva să se poată închina la moaştele acesteia.
Anul acesta, pelerinii care vor veni la Iaşi se vor putea închina şi la moaştele Sfântului Simeon Stâlpnicul din Muntele Minunat, care au fost aduse joi seara de la Mănăstirea Neamţ, precum şi la Icoana Maicii Domnului Prodromiţa, care a fost adusă din Paraclisul Catedralei Nemuririi Neamului din Bucureşti.
Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliacra, din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Tradiţia spune că Sfânta Parascheva şi-a împărţit hainele şi hrana cu săracii, deşi era mustrată de părinţii săi. După moartea acestora, Parascheva a renunţat la avere şi a părăsit casa părintească pentru a intra în monahism la o mănăstire din apropierea Constantinopolului. De aici a plecat la Ierusalim, retrăgându-se apoi în pustiul Iordanului, într-o mănăstire de maici, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, după care s-a întors în satul său natal, Epivat, unde a mai trăit încă doi ani, în post şi rugăciune.
Moaştele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Tarnovo, iar în secolul al XVI-lea sfintele moaşte au fost duse la Constantinopol. În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reuşit să le aducă la Iaşi, aşezându-le în biserica Mănăstirii ‘Sfinţii Trei Ierarhi’. Racla Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1888, după ce au scăpat neatinse din incendiul de la Biserica ‘Trei Ierarhi’. În prezent, moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Deşi Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită în întreaga Patriarhie Română, ea este considerată ocrotitoarea Moldovei. ”Sfânta Parascheva este numită ‘luminătoare casnică a Moldovei’ pentru că de mai bine de trei secole şi jumătate ocroteşte Moldova. Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva pe 14 octombrie”, a explicat părintele conferenţiar doctor Ion Vicovan.
De mai bine de 60 de ani, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva sunt scoase pe 14 octombrie din Catedrala Mitropolitană, într-un loc special amenajat în curtea din faţă, pentru ca pelerinii să se poată închina şi ruga.
Leave a Reply