Ministerul Tineretului şi Sportului a lansat luni în dezbatere publică Strategia Naţională în Domeniul Tineretului 2014-2020 care are ca obiectiv susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, culturală şi politică a ţării, asigurând oportunităţi egale de acces la educaţie, ocupare şi condiţii de viaţă decente, inclusiv pentru grupurile vulnerabile.
Strategia se va afla în dezbatere publică şi va fi postată pe site-ul MTS mai mult de o lună, ea urmând a fi adoptată la sfârşitul lunii octombrie.
Potrivit secretarului de stat în MTS Cristian Cosmin, domeniile principale de intervenţie ale strategiei sunt Cultură şi Educaţie Non-formală, Muncă şi antreprenoriat, Incluziune socială, Sănătate, sport, recreere, Participare şi voluntariat.
“Această strategie va fi urmată de planuri sectoriale”, a precizat reprezentantul MTS, la o conferinţă de presă, afirmând că populaţia tânără din România cu vârste între 15-34 de ani este de aproximativ 6.200.000 de persoane.
La rândul său, reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, a afirmat că organizaţia pe care o reprezintă consideră că această strategie este deosebit de importantă pentru că situaţia adolescenţilor şi cea a tinerilor este îngrijorătoare şi pentru că România are nevoie să investească în adolescenţi şi în tineri, cu precădere în cei mai vulnerabili, dacă vrea să dezvolte şi să promoveze dezvoltarea incluzivă şi incluziunea socială.
Ea a arătat că cele mai importante probleme cu care se confruntă adolescenţii şi tinerii din România, identificate de UNICEF, sunt sărăcia şi excluziunea socială, probleme din domeniul educaţiei, sănătăţii şi al ocupării forţei de muncă.
“Sperăm că strategia va lua în considerare atât provocările, cât şi oportunităţile existente. Întrucât România desfăşoară în prezent un parteneriat cu Uniunea Europeană, precum şi o serie de strategii naţionale, este esenţial ca adolescenţii şi tinerii să fie luaţi în considerare şi să fie situaţi în centrul măsurilor pentru reducerea sărăciei, incluziunii sociale, educaţiei, dezvoltării regionale. UNICEF va continua colaborarea cu MTS, cu societatea civilă, cu tinerii şi adolescenţii pentru a se asigura că Strategia Naţională va promova drepturile tuturor tinerilor şi că se va concentra pe suportul acordat celor mai vulnerabili”, a spus Sandie Blanchet.
Printre principiile strategiei se numără recunoaşterea tuturor tinerilor ca o resursă pentru societate şi asigurarea dreptului tinerilor de a participa la elaborarea politicilor care îi vizează, prin intermediul unui dialog structurat, continuu, cu tinerii şi organizaţiile de tineret, cooperarea autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale cu structurile neguvernamentale de tineret şi pentru tineret în toate problemele care privesc viaţa tinerilor, garantarea nediscriminării şi asigurarea şanselor egale de acces, indiferent de rasă, sex, vârstă, confesiune, origine etnică şi socială, orientare politică sau orice altă caracteristică, la programele, serviciile şi activităţile pentru tineret finanţate din surse publice.
De asemenea, prin strategie se urmăreşte promovarea toleranţei şi acceptării diferenţelor în toate programele pentru tineret şi în toate stabilimentele destinate activităţii de tineret, finanţate din surse publice, asigurarea unei participări extinse a tinerilor la viaţa publică şi încurajarea acestora în vederea asumării responsabilităţilor individuale sau de grup, asigurarea transparenţei şi a accesului la informaţii şi la tehnologii informaţionale adecvate pentru toţi tinerii şi pentru toate structurile implicate în implementarea Strategiei.
Strategia mai are ca obiective asigurarea accesului tuturor tinerilor la un sistem de formare şi educaţie de calitate, formală cât şi non-formală, facilitarea accesului tinerilor la consum şi creaţie culturală de calitate, susţinerea sănătăţii şi bunăstării tinerilor, cu accent pe promovarea sănătăţii mintale şi sexuale, realizarea educaţiei prin sport şi activitate fizică pentru formarea unui stil de viaţă sănătoase şi dezvoltarea ca cetăţeni activi şi responsabili, creşterea gradului de participare a tinerilor la viaţa comunităţii, sub toate aspectele ei, sociale, educaţionale, culturale, economice, de sănătate.
Creşterea gradului de participare a tinerilor la viaţa politică, creşterea gradului de participare a organizaţiilor non-guvernamentale de şi pentru tineret la dialogul structurat, crearea unui mediu favorabil voluntariatului în România, recunoaşterea activităţii de voluntariat, stimularea mobilităţii tinerilor pe piaţa internă a muncii, promovarea antreprenoriatului, la toate nivelele educaţiei şi formării tinerilor, sunt alte obiective urmărite în strategia pusă în dezbatere publică luni.
Prima strategie pentru tineret (Planul Naţional de Acţiune pentru Tineret) a fost realizată în anul 2001.
Leave a Reply