Ieri, 21 martie 2013, a avut loc Gala Francofoniei închinată Zilei Internaţionale a Francofoniei şi, anul acesta, împlinirii a 20 de ani de la aderarea României la Francofonia instituţională.
De la crearea sa în 1970, prin semnarea Tratatului de la Niamey, Francofonia instituţională a avut un parcurs ascendent, aderarea României reprezentand o continuitate firească a tradiţiei francofone şi francofile a spaţiului românesc.
Organizată iniţial sub egida Agenţiei Interguvernamentale a Francofoniei, devenită în 1998 Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF), Francofonia instituţională numără astăzi 77 de state şi guverne membre din cinci continente.
Limba franceză constituie, în continuare, principala sursă a solidarităţii francofone,vectorul de promovare a multi şi plurilingvismului, a diversităţii culturale. Direcţia politică a OIF-ului s-a întărit în ultimii ani, vizând democratizarea şi stabilitatea spaţiului francofon,implicarea în soluţionarea problemelor globale, alături de alte organizaţii şi forumuri
internaţionale şi regionale.
Angajată pe toate palierele de reprezentare a Francofoniei instituţionale, România militează pentru asigurarea dezvoltării durabile în spaţiul francofon. Ţara noastră este primul stat membru din Europa centrală şi de Est care a organizat, în 2006, la Bucureşti,o reuniune francofonă la vârf – cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei. Pentru merite deosebite în acest sens, domnului Andrei Magheru, fost ambasador şi militant recunoscut pe tărâmul Francofoniei, i s-a decernat Marele Premiu al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.
De-a lungul anilor, România şi-a asumat presedinţia mai multor instanţe ale Francofoniei: Conferinţa Ministerială a Francofoniei-CMF; Comisia Politică a Consiliului Permanent al Francofoniei-CPF; Comisia pentru cererile de adeziune şi modificările de statut a CPF.
Cu ocazia Sommet-ului de la Bucureşti, România a lansat iniţiativa de organizare a Programului de burse doctorale şi post-doctorale de cercetare post-doctorală Eugen Ionescu,în scopul stimulării educaţiei pentru dezvoltarea durabilă a ţărilor din spaţiul francofon.
Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava s-a înscris imediat în acest program de care au beneficiat deja numeroşi bursieri din Africa şi Europa Centrală şi de Est, cu deosebire din Republica Moldova.
Toate acestea au condus la recunoaşterea rolului şi contribuţiei ţării noastre pe scena francofonă, România fiind desemnată, în 2007, “stat-far” al Francofoniei pentru Regiunea Europei Centrale şi de Est. În acelaşi context se situează decizia OIF de a amplasa la Bucureşti sediile a doua instituţii francofone importante pentru şara noastră: Antena Regională a OIF şi Biroul Regional al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF) pentru Europa Centrală şi de Est. În 2012, s-a constituit Grupul ambasadelor, delegaţiilor şi instituţiilor francofone acreditate la Bucureşti (GADIF), care se implica activ în promovarea Francofoniei în România. În Parlamentul României, funcţionează Delegaţia permanentă la Adunarea Parlamentară a Fracofoniei (APF) în cadrul căreia ţara noastră are nominalizat un raportor pe probleme de educaţie.
Alături de dimensiunea sa politică şi diplomatică, Francofonia are un impact deosebit asupra procesului de formare şi educaţie din România, la diferite niveluri, prin promovarea învăţării şi utilizării limbii franceze. Limba franceză trebuie să redevină prima limbă străină în şcoala românească, ea facilitând accesul la cercetările şi tehnologia de vârf, sporind oportunităţile de angajare pe piaţa muncii, şi, ca o limbă de tradiţie culturală a spaţiului românesc, contribuind la promovarea identităţii noastre istorice şi spirituale. Numeroase instituţii publice au beneficiat, începând cu 2004, de Planul multianual de formare în limba franceză a funcţionarilor din administraţia publică, derulat cu spijinul OIF, al Franţei,Comunităţii Franceze din Belgia şi Luxemburg. Un mare număr de universităţi româneşti sunt angrenate în reţeaua academică francofonă.
Gala Francofoniei de anul acesta a fost organizată sub directul patronaj al Ministerului Afacerilor Externe, cu sprijinul OIF, AUF şi GADIF. La eveniment au participat, printre alţii, foştii Preşedinţi ai României, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, precum şi Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean. Cu această ocazie au fost decernate şi Premiile OIF, AUF şi GADIF.
Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare,a oferit participanţilor un concert simfonic care a inclus Simfonia Spaniolă de Eduard Lalo şi Simfonia I de George Enescu.
Prof. DHC Sanda-Maria ARDELEANU
Preşedinte al Delegaţiei Adunării Parlamentare a Francofoniei
Raportor la Subcomisia pentru Educaţie a Adunării Parlamentare a Francofoniei
Articolul anteriorYouTube România, aproape de lansare
Articolul următorCOD PORTOCALIU de ninsori şi viscol
Leave a Reply