Într-o lume în care primăvara continuă să-și urmeze ritmurile firești, iar natura pare neatinsă de convulsiile umane, societatea modernă traversează una dintre cele mai complexe perioade din istoria sa recentă. Invitat în emisiunea „Interferențe și valențe”, filosoful Andrei Marga oferă o radiografie lucidă și neliniștitoare a prezentului: nu vorbim despre o singură criză, ci despre o suprapunere de crize care afectează toate nivelurile existenței sociale.
De la inflație și scumpiri generalizate până la războaie și tensiuni geopolitice, tabloul actual este unul al instabilității. Însă, dincolo de aceste manifestări vizibile, diagnosticul lui Marga merge mai profund: criza fundamentală este una a democrației. O democrație care, spune el, s-a îndepărtat de principiile sale esențiale — meritocrația, suveranitatea națională și participarea reală a cetățenilor.
În locul selecției bazate pe competență, asistăm la o politică dominată de mediatizare, bugete electorale și influențe obscure. În locul unei autentice reprezentări a voinței populare, deciziile sunt luate tot mai des în afara cetățenilor. Această ruptură generează o criză de legitimitate, dar și una de motivație: oamenii nu mai cred în sistem și nu se mai regăsesc în valorile promovate de acesta.
Mai mult, lumea modernă pare să fi pierdut reperele identitare. În cazul Europei, identitatea este resimțită tot mai mult ca una strict geografică, lipsită de consistență culturală și civică. În paralel, educația — alt pilon fundamental — suferă o degradare vizibilă, producând specialiști fără capacitate reală de inovație.
În plan global, situația devine și mai tensionată. Războaiele actuale nu sunt accidente ale istoriei, ci consecințe ale unor probleme nerezolvate. În viziunea lui Marga, conflictul din Ucraina își are rădăcinile în absența unei încheieri reale a celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și în încălcarea unor înțelegeri geopolitice esențiale. În Orientul Mijlociu, competiția pentru supremație între puteri regionale amplifică riscul unor confruntări majore.
Soluția? Un nou tratat de securitate internațională, construit pe cooperarea marilor puteri. Fără dialog între Statele Unite, China și Rusia, pacea globală rămâne un deziderat fragil.
Dar dincolo de aceste analize globale, există o întrebare care ne privește direct: unde se află România în acest context?
Răspunsul este, din păcate, îngrijorător. Indicatorii sociali și economici indică o deteriorare accentuată: datorie publică ridicată, inflație, inegalități, dar mai ales o criză profundă a educației și a democrației. România este catalogată drept o „democrație hibridă”, semn că valorile democratice coexistă cu tendințe autoritare.
Mai grav, societatea pare paralizată de lipsa unei viziuni. Intelectualii — cei care ar trebui să ofere direcție — sunt adesea absenți din spațiul public, refugiați într-un confort care îi îndepărtează de realitățile sociale. În același timp, cetățeanul de rând se simte confuz, dezorientat și lipsit de repere identitare.
Și totuși, există o ieșire din acest impas. Nu una simplă, dar una posibilă.
„România cetățenilor” — aceasta este formula propusă de Andrei Marga. O societate în care fiecare individ înțelege că opinia sa contează, că implicarea este esențială și că libertatea nu înseamnă doar „a face ce vrei”, ci „a face ceva pentru tine și pentru ceilalți”. O libertate creativă, responsabilă, orientată spre construcție.
Editorialul de față nu este un verdict, ci un apel. Într-o lume aflată în criză, pasivitatea nu mai este o opțiune. Fiecare voce contează, fiecare idee poate contribui la schimbare. Iar dacă există o lecție esențială a acestui dialog, aceasta este clară: viitorul nu se decide în absența cetățenilor, ci prin implicarea lor.
Într-o epocă a incertitudinii, poate că exact aceasta este șansa noastră — să regândim, să reconstruim și, mai ales, să ne asumăm.
