O echipă de cercetători de la Facultatea de Fizică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a dezvoltat o metodă pentru a studia, la nivel de moleculă individuală, dinamica unei structuri speciale de ADN implicată în reglarea activității genelor.
Echipa Universității a fost formată din prof. univ. dr. Loredana Mereuță și doctoranda Adina Cîmpanu, fiind coordonată de prof. univ. dr. Tudor Luchian.
Cercetătorii explică faptul că ADN-ul este mult mai dinamic și că, spre deosebire de vizualizarea acestuia ca o dublă elice dreaptă, clasică, ADN-ul poate lua mai multe forme, iar unele dintre ele influențează direct modul în care funcționează celulele.
„Reglarea expresiei genelor este esențială pentru viața oricărei celule: o activare excesivă sau insuficientă a unei gene poate declanșa o cascadă dezastruoasă de evenimente celulare, ducând la moartea celulei sau, în cazul cancerului, la imortalitatea acesteia. Pentru a înțelege aceste mecanisme disfuncționale, este fundamental să înțelegem ce factori influențează stabilitatea și comportamentul ADN-ului.
În mod tradițional, ADN-ul este văzut ca o dublă elice dreaptă, clasică. Cu toate acestea, în celulele noastre, ADN-ul este mult mai dinamic și poate lua o varietate de forme neobișnuite, cum ar fi structuri cu patru lanțuri (G-quadruplexe) sau, așa cum este subiectul acestui studiu, structuri i-motif. Acestea se formează în regiuni bogate în citozină (C) a genomului, cum ar fi telomerii (capetele cromozomilor) și în anumite secvențe promotoare ale genelor, fiind puternic influențate de pH-ul mediului. Ele sunt considerate „al doilea cod genetic”, implicat în reglarea activității genelor”, precizează prof. univ. dr. Tudor Luchian.
Pentru a le studia, echipa de la Iași a folosit un nanopor – un canal extrem de mic, de mii de ori mai subțire decât un fir de păr. Atunci când ADN-ul intră în acest canal, apar mici modificări ale curentului electric, care pot fi măsurate cu mare precizie. Astfel, cercetătorii pot vedea, în timp real, cum aceste structuri de ADN se formează și se desfac.
Cea mai importantă parte a studiului este legată de aplicațiile medicale. Echipa a creat o moleculă mică ce poate acționa ca un „întrerupător” pentru genele implicate în anumite boli. În viitor, această descoperire ar putea sta la baza unor terapii genetice noi, mai precise și mai eficiente.
Lucrarea științifică care fundamentează acest studiu este disponibilă aici.
Citește și: Programul complet al Classix Festival 2026
Citește și: Podul Aurel Vlaicu va fi demolat și reconstruit
Vizitează și: Facebook VIVA FM Iași
