În perioada 16 iunie – 6 iulie 2025, o echipă internațională de cercetare, formată din profesor dr. Owen Doonan (California State University, Northridge), doctorand Berk Suleyman (University of Pennsylvania), dr. Nicole Rose (Northern Arizona University) și dr. Alexandru Berzovan (Institutul de Arheologie din Iași), sprijinită de membri ai colectivului Muzeului Județean Botoșani, a desfășurat ample cercetări arheologice de teren în zona cetăților getice de la Stâncești. Activitățile marchează reluarea cercetărilor arheologice sistematice în acest sit de importanță excepțională, informează Arheologul Adela Kovacs, din cadrul Muzeului Judeţean Botoșani.
Cetatea getică de la Stâncești reprezintă unul dintre cele mai relevante obiective arheologice ale perioadei timpurii a celei de-a doua epoci a fierului în spațiul românesc. Descoperirile realizate aici – inclusiv celebrul tezaur – sunt esențiale pentru înțelegerea fenomenelor cultural-istorice complexe care au modelat spațiul carpato-dunărean în această perioadă. Este momentul în care geții, ramura nordică a tracilor, își fac simțită prezența pe scena istoriei.
Reluarea cercetărilor arheologice se desfășoară în cadrul unui proiect de mare anvergură, intitulat „Fortificații ale Epocii Fierului din regiunea Mării Negre”, coordonat de profesorul Owen Doonan și colaboratorii săi. Proiectul își propune să analizeze evoluția societăților locale din spațiul est-european, anatolian și caucazian, prin realizarea unor studii arheologice regionale distincte în România, Turcia și Georgia.
Profesorul Owen Doonan, liderul echipei, este un arheolog de renume internațional, cu o vastă experiență în conducerea șantierelor arheologice din Israel, Italia, Turcia și alte regiuni mediteraneene. O bună parte a carierei sale a fost dedicată cercetării orașului antic Sinope (actualmente Sinop), situat pe litoralul sudic al Mării Negre, între 1995 și 2019. Acest proiect de pionierat a combinat cercetările de suprafață cu săpăturile arheologice, oferind o perspectivă inovatoare asupra istoriei regiunii. Profesorul Doonan a colaborat cu numeroase instituții de renume din SUA și Europa, fiind membru al prestigiosului „Explorers Club”, o organizație de elită care a reunit personalități precum Jacques Cousteau și Neil Armstrong, și colaborator al National Geographic. Berk Suleyman, doctorand la University of Pennsylvania, este un tânăr cercetător cu o experiență vastă de teren, acumulată în cadrul numeroaselor proiecte arheologice desfășurate în Anatolia și Orientul Mijlociu. Printre altele, a fost responsabil de sector pe celebrul sit de la Al-Hiba (Irak), anticul oraș sumerian Lagash. Dr. Nicole Rose, cercetătoare cu rezultate remarcabile, este specializată în analiza interdisciplinară a ceramicii. A participat la numeroase săpături arheologice în SUA, Turcia și Federația Rusă (Kalmukia), contribuind semnificativ la înțelegerea proceselor tehnologice și culturale din diverse epoci istorice. Dr. Alexandru Berzovan, cercetător științific la Institutul de Arheologie din Iași, este un specialist recunoscut în arheologia celei de-a doua epoci a fierului. Activitatea sa științifică a fost recompensată cu Premiul de Excelență al Filialei Iași a Academiei Române (2018) și cu prestigiosul Premiu „Vasile Pârvan” (2024), cea mai înaltă distincție din arheologia românească.
Anul acesta, cercetările de suprafață desfășurate în microzona Stânceștilor au avut ca scop reconstituirea peisajului local. Departe de a fi un punct izolat, cetatea de la Stâncești a reprezentat epicentrul unui sistem habitațional extins, format din cetăți mai mici și numeroase așezări, înconjurate de necropole tumulare. Aceste necropole, probabil morminte ale aristocraților vremii, funcționau și ca locuri de memorie pentru comunitățile locale. Descoperirile recente sunt deosebit de spectaculoase, incluzând o posibilă nouă fortificație, o necropolă tumulară extinsă și numeroase alte situri, puțin sau deloc cunoscute anterior.
Începând de anul viitor, echipa își propune reluarea cercetărilor arheologice sistematice invazive în cetatea de la Stâncești. În paralel, vor continua cercetările de teren și scanările aeriene cu dronă pe suprafețe extinse, pentru a reconstitui și înțelege cât mai bine peisajul antic. De asemenea, vor fi realizate scanări geomagnetice atât în cetatea getică, cât și în alte obiective învecinate. Analizele interdisciplinare – microscopice și chimice asupra ceramicii, analizele de polen și cele arheozoologice – vor contribui la o mai bună înțelegere a modului în care comunitățile din a doua epocă a fierului s-au adaptat mediului natural și resurselor disponibile.
Reluarea cercetărilor arheologice la Stâncești reprezintă un pas important în aprofundarea cunoașterii istoriei și culturii geților, contribuind la valorificarea unui patrimoniu de o importanță excepțională.
