Bine am revenit la muncă, școală, facultate și rutina de zi cu zi. După o vacanță de sărbători bine meritată, căci 2024 a fost un an provocator pentru toți, vă propunem să facem o recapitulare a ceea ce s-a întâmplat în țară în timp ce noi stăteam la mesele pline de sarmale și cozonac.
A fost aprobat Guvernul Ciolacu 2. Președintele României, cu mandatul prelungit, Klaus Iohannis l-a numit Prim-ministru pentru a doua oară pe Marcel Ciolacu, liderul PSD. Guvernul a fost votat în Parlament pe 23 decembrie. Ilie Bolojan și Ciprian Șerban au fost numiți președinții Senatului și a Camerei Deputaților. Coaliția PSD-PNL-UDMR și-a stabilit, în aceeași zi, un candidat comun la prezidențiale: Crin Antonescu. Numărul de ministere a scăzut de la 18 la 16, după ce Ministerul Familiei a fost desființat iar ministerele Cercetării și Digitalizării au fost împărțite între Educație și Economie. Sunt 3 vicepremieri, fiecare din câte un partid al coaliției : de la PSD, Marian Neacșu, Tanczos Barna de la UDMR și de la PNL, Cătălin Predoiu.
În acest timp, românii se pregăteau de sărbători sau se implicau în polemici pe social media, unele mai amuzante ca altele. Două discuții au acaparat marcant rețelele sociale. Prima a fost discuția despre filmul „Anul Nou Care N-a Fost”, în regia lui Bogdan Mureșanul, care a fost difuzat pe TVR pe 21 decembrie și publicat pe platforma de streaming Netflix pe 22 decembrie. Filmul, care urmărește poveștile a patru personaje în situații complet diferite în ultima zi de dinainte de Revoluția din 1989, a stârnit utilizatorii la discuții despre cum era mai bine în regimul lui Ceaușescu sau cum proiecția transpune o realitate ce poate urma oricând și care a fost deja. Discuțiile, astfel, s-au purtat între tabere de naționaliști, nostalgici ai comunismului ceaușist și fani ai filmului ce își aminteau de realitatea vremurilor revoluției și încercau să transmită mesajul „istoria nu trebuie să se repete”. Contextul în care acest film a devenit popular a fost unul favorabil, odată cu hotărârea CCR de a anula alegerile prezidențiale.
Tot acest context al alegerilor a fost unul favorabil și pentru conspiraționiștii de pe Facebook și de pe TikTok. În București, timp de câteva zile, au început să umble pe străzi niște oameni mascați cu simboluri precum cercul, pătratul și triunghiul, și îmbrăcați în uniforme roșii. Fanii Netflix au putut cu ușurință să-și dea seama că este vorba despre o mișcare de promovare a serialului corean Jocul Calamarului (Squid Game). Dar oamenii din București ce au văzut soldații roșii pe bulevardele mari și la metrou au început să-și facă griji și să spună că e o altă situație în care politicienii vor să manipuleze populația sau un moment în care autoritățile închid ochii la o nouă catastrofă. Comentarii precum „Jurnaliștii nu i-au văzut? Poliția?”, „Este armata europeană!” sau „Șocant! Este greu de digerat ce se întâmplă și la noi…” au stârnit atât amuzament cât și îngrijorare. Într-un final, serialul a apărut pe Netflix pe 26 decembrie, iar lumea a început să se mai liniștească pe social media odată cu Crăciunul.
Totuși, apele nu au fost calme pentru mult timp. Procesul lui Călin Georgescu și al Coaliţiei pentru Apărarea Statului de Drept în care acesta a dat în judecată Curtea Constituțională Română, Biroul Electoral Central, mai multe instituţii ale statului dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi a scos susținătorii lui Călin Georgescu în fața clădirii Curții de Apel București la protest. În jur de 100 de oameni au scandat „Jos Iohannis”, „Georgescu Președinte” și „Libertate” timp de două zile, pe 30 și pe 31 decembrie. Finalul acestui proces a fost marcat de decizia Curții de Apel de a respinge cererea lui Georgescu în dosarul în care a atacat decizia BEC de anulare a alegerilor.
În același timp, a apărut și Ordonanța Trenulețul (OUG 156/2024). Aceast a fost publicată în Monitorul oficial cu aproximativ două ore înainte de Anul Nou. Numele de Ordonanță Trenuleț vine din 2020, un prim OUG cu acest nume a fost în timpul Guvernului lui Florin Cîțu. Prevederile se leagă ca niște locomotive, includ modificări legislative cu impact financiar și economic și sunt adoptate la finalul anului calendaristic, pentru a fi puse în aplicare în anul următor. Câteva măsuri inițiale au dispărut, unele au fost modificate și au apărut altele noi, cum ar fi cele referitoare la salariile din construcții, agricultură și industria alimentară. Această ordonanță a lovit în studenți, bugetari, demnitari, viitori angajați la stat și multe categorii de muncitori. Din cauza acestei ordonanțe au fost organizate proteste ce către studenți și polițiști, dar acestea nu au schimbat cu multe demersurile aprobării noului OUG. Polițiștii încă protestează la momentul actual iar studenții, prin ANOSR, au solicitat o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, și cei ai Autorității pentru Reformă Feroviară, pentru a obține clarificări cu privire la operaționalizarea prevederilor OUG-ului referitoare la reducerile de care beneficiază studenții la transport feroviar.
Cu atât de multe schimbări, totuși, am intrat și în 2025. Dar mai ales, țara noastră a intrat în spațiul Schengen. Deși aceasta a fost o veste bună pentru români, unii dintre cetățeni au stârnit mai multe discuții pe social media unde întrebau cu ce rost am intrat sau, și mai palpitant, dacă s-a vândut spațiul aerian român. Îngrijorările românilor au fost legate de salarii, afaceriștii corupți sau prețul cu care s-a vândut România Uniunii Europene. Exemple de comentarii de pe TikTok sunt: „Acum ce s-a dat la schimb? Fabrici, teritorii, instituții?”, „Și vameșii care nu au terminat vilele ce fac? De unde mai iau șpagă?” și „Viață grea, oameni buni. Vor veni vremuri grele pentru români”. Comentariile pe acest subiect au dovedit iar simțul umorului puternic dezvoltat al românilor dar și lipsa de informare a ceea ce înseamnă această aderare la spațiul Schengen.
În acest context în care România a ajuns în presa străină cu decizia anulării alegerilor prezidențiale, românii încep să aibă îndoieli cu privire la viitorul țării. Încrederea în instituțiile statului este în scădere continuă iar acest lucru devine un mijloc favorabil pentru răspândirea fake-news-urilor, a imaginilor fabricate cu inteligența artificială sau chiar a folosirii unor filmări scoase din context. Un exemplu ușor vizibil dar și foarte ușor de folosit pentru a păcăli oamenii a fost folosit de Realitatea TV. În emisiunea „Culisele Statului Paralel” a Ancăi Alexandrescu au fost folosite filmări din difuzări vechi cu candidatul Călin Georgescu în studio, deși acesta nu era prezent în platou. În același timp, Realitatea TV a fost sancţionată de CNA cu 50.000 de lei pentru două emisiuni, „Culisele statului paralel” din 26 noiembrie şi „Tu decizi – alegeri parlamentare 2024” din 1 decembrie, difuzate în zilele în care au avut loc proteste în Piața Universității din Capitală după rezultatele primului tur de la alegerile prezidenţiale. Conform CNA, titlurile folosite în aceste emisiuni propagau mesaje false. Amintim că Anca Alexandrescu îl acuza înainte de alegeri pe Călin Georgescu pentru faptul că avea declarat buget zero pentru campania acestuia. După primul tur, prezentatoarea Realitatea TV a început să ia partea candidatului Georgescu în emisiunile ei.
Tot în categoria „încredere scăzută în instituțiile statului” intră și deciziile guvernului luate în legătură cu Calendarul Alegerilor Prezidențiale part 2. Primele date pe care le-am primit au fost 11 mai, pentru primul tur, și 25 mai, turul II. Cel de-al doilea scenariu a fost 25 mai – turul I și 8 iunie – turul II. La momentul redactării acestui text (09 ian 2025), aflăm că s-a luat o hotărâre privind datele calendaristice ale acestui scrutin. Alegerile prezidențiale vor avea loc în 4 și 18 mai, primul și respectiv al doilea tur, a decis, miercuri, 8 ianuarie, coaliția de guvernare. Întorcându-ne puțin la aceste scenarii de dinainte de hotărâre, Crin Antonescu a declarat că își autosuspendă candidatura la prezidențiale din cauza erorilor de organizare și a faptului că nu a obținut oficial susținerea ca unicul candidat al coaliției. Totuși, lucrurile se mișcă repede și, la momentul redactării (09 ian 2025), partidele din coaliție au reconfirmat și susținerea pentru candidatura lui Crin Antonescu la Președinție. Totodată, s-a decis ca, până la data de 27 ianuarie 2025, bugetul de stat să fie prezentat în cadrul ședinței coaliției, astfel încât în prima săptămână din luna februarie să fie adoptat de Parlament. Pe scurt, vom trăi și vom vedea.
Ca să încheiem într-o notă în care să realizăm că lucrurile nu stau într-un loc și că noi, românii, nu ne plictisim mai niciodată, vă mai prezint încă o polemică din social media. La Globurile de Aur 2025, Sebastian Stan, actorul de origine română, a fost desemnat cel mai bun actor într-un film musical sau comedie, pentru rolul din producția „A Different Man”. În discursul acestuia, actorul i-a mulțumit mamei lui care „a plecat din România în căutarea unei vieți mai bune și care mi-a dat totul”. După ce i-a mulțumit și tatălui său vitreg, Sebastian Stan și-a încheiat discursul cu fraza „România, te iubesc”, un gest apreciat de mulți români. Poate prea apreciat de românii naționaliști care au început să atribuie meritele actorului țării noastre pe rețelele de socializare.
Anul 2025 se anunță plin de evenimente importante, cu alegeri prezidențiale decisive și schimbări economice și sociale ce vor modela viitorul. Lecțiile învățate în tumultul alegerilor din 2024, marcate de anxietăți și graba resimțită în relația cu instituțiile statului, reflectate intens pe rețelele de socializare, ne oferă un prilej de introspecție. Să privim noul an cu speranță, echilibru și o atitudine mai calculată.
