Într-o perioadă în care adolescenții se confruntă tot mai des cu anxietate, presiune socială și lipsă de comunicare, teatrul poate deveni mai mult decât o formă de artă. Poate deveni un spațiu de refugiu, de exprimare și de vindecare.
Invitat în emisiunea „Față-n față”, actorul Cătălin Ștefan Mîndru, membru al Teatrul Municipal Matei Vișniec și coordonator al trupei de teatru de la Colegiul Național „Ștefan cel Mare”, a vorbit despre relația cu adolescenții și despre modul în care teatrul îi ajută să se descopere.
„Au dreptul să greșească”
Pornind de la spectacolul „Els”, construit împreună cu elevii, actorul explică faptul că și-a dorit să abordeze teme reale și dureroase, apropiate de viața adolescenților de astăzi: bullying, abuz emoțional, nesiguranță și fragilitate emoțională.
„Am încercat să-i conving că au dreptul să gândească liber, să greșească și să înțeleagă că din greșeli învață”, spune acesta.
În opinia sa, mulți tineri nu sunt obișnuiți ca cineva să le valideze cu adevărat emoțiile și punctele de vedere.
Teatrul ca spațiu sigur
Pentru adolescenți, teatrul nu înseamnă doar memorarea unui text sau urcatul pe scenă.
Înseamnă:
- încredere în sine
- curaj
- asumare
- libertatea de a vorbi
- și descoperirea propriei identități
Pe parcursul repetițiilor, elevii încep să se transforme, să capete inițiativă și să își exprime opiniile fără teamă.
„Planul inițial se schimbă pentru că ei se dezvoltă și vin cu propriile idei”, explică actorul.
O generație fragilă
Discuția a atins și subiectul extrem de sensibil al bullying-ului și al abuzului emoțional.
„Un șoc emoțional sau un abuz de acest gen poate avea consecințe catastrofale în viitorul acelui tânăr”, avertizează Cătălin Ștefan Mîndru.
Acesta consideră că societatea încă tratează superficial astfel de probleme, deși efectele lor pot apărea mulți ani mai târziu.
Povestea unui actor care nu voia să fie actor
În partea a doua a emisiunii, actorul vorbește și despre propriul drum.
Născut la Iași, absolvent al unui liceu economic și inițial orientat către Facultatea de Economie, acesta a descoperit teatrul aproape întâmplător, prin intermediul teatrului studențesc.
Deși era introvertit și retras, experiența scenei i-a schimbat complet direcția vieții.
„Mi-am dat seama că îmi plăcea foarte mult treaba asta”, mărturisește el.
A da mai departe
Poate cel mai important lucru din întregul interviu este ideea de continuitate.
Astăzi, actorul încearcă să ofere adolescenților exact sprijinul și încrederea pe care le-a primit și el cândva.
„Simt că e necesar să ofer ceva înapoi din ce am primit și eu.”
💛 Concluzie
Într-o lume în care adolescenții sunt adesea grăbiți să fie perfecți, teatrul le oferă ceva rar:
dreptul de a fi vulnerabili.
Iar uneori, exact de asta au nevoie cel mai mul
