Doza de educaţie (DDE) – Un studiu recent ne pune o oglindă deloc confortabilă în față. Bulgaria se află printre țările europene cu cel mai scăzut nivel de alfabetizare mediatică – adică printre cele mai vulnerabile la dezinformare și știri false. Iar partea care ne privește direct este că, în același grup, se regăsește și România. Vecini de clasament, vecini de reflexe.
Alfabetizarea mediatică nu se referă la cât de des intrăm pe internet sau cât de rapid derulăm ecranul. Se referă la capacitatea de a face diferența între fapt și opinie, între informație și manipulare, între o știre verificată și un titlu construit să provoace frică sau furie. Pe scurt, între a înțelege și a reacționa automat.
Trăim într-o lume în care informația vine peste noi în valuri. Și, sincer, nimeni nu e imun. Cu toții am citit un titlu, ne-am enervat și l-am distribuit cu un „vedeți?!”, ca mai târziu să descoperim că lucrurile erau… puțin mai complicate. Autoironia e că ne place să credem că „noi nu ne lăsăm păcăliți”, dar propaganda nu mizează pe lipsa inteligenței, ci pe emoție și oboseală.
Studiile vorbesc despre educație fragilă, presă slăbită și un nivel scăzut de încredere între oameni – realități valabile atât în Bulgaria, cât și în România. Într-un astfel de context, dezinformarea prinde rădăcini ușor. Nu pentru că oamenii nu vor adevărul, ci pentru că adevărul cere timp, iar emoția vine instant.
Ajungem astfel într-un paradox: avem acces la mai multă informație ca oricând, dar înțelegem mai puțin. Citim titluri, nu contexte. Alegem ce confirmă lucruri simțite deja. Și ne mirăm că societatea devine tot mai polarizată, mai speriată, mai confuză.
Alfabetizarea mediatică nu este un exercițiu elitist. Este o formă de igienă mentală. Un filtru necesar într-o lume în care mintea a devenit un teritoriu disputat.
Poate că nu putem opri valul de informații, dar putem învăța să înotăm mai atent. Verifică sursa, caută contextul și dă-ți voie să nu reacționezi imediat.
Într-o lume plină de zgomot, gândirea critică rămâne una dintre cele mai valoroase forme de protecție.
prof. Maria Adriana Nichitean
