Doza de educaţie (DDE) – Chiar dacă a trecut mai bine de o săptămână de la prima zi a acestui an, mă întorc la comentariile auzite și citite chiar așa: pe 1 ianuarie. Pentru că sunt rost de învățătură pentru fiecare zi a acestui an.
În chiar prima zi, criticile au venit pentru dirijorul Concertului de Crăciun de la Viena: unii l-au lăudat, alții au spus că a exagerat cu ritmul, că a fost prea precaut sau… că nu a zâmbit suficient. Sună familiar? Dacă schimbi orchestra cu proiectele tale, cu munca ta sau chiar cu pasiunile tale, e exact același lucru: nu vei putea mulțumi pe toată lumea.
Există mereu categoria „blazaților”: cei care comentează pasiunea pe care o pui în ce faci. „Prea multă energie aici, prea mult entuziasm acolo…” Ei bine, aceștia nu vor fi niciodată mulțumiți. Dar asta nu înseamnă că pasiunea ta e greșită.
Apoi sunt „perfecționiștii”: cei care urmăresc fiecare detaliu și găsesc mereu ceva de ajustat. În timp ce unii ascultă muzica, ei calculează ritmul. În viață, la fel: unii vor critica alegerile tale, chiar dacă faci totul corect și cu efort.
Să nu uităm de „vizitatorii de ocazie”: oamenii care apar doar să comenteze, fără să înțeleagă contextul, munca sau dedicarea ta. Sunt inevitabili. Și asta e ok. Criticile lor nu sunt verdict, ci zgomot de fundal.
Ceea ce contează cu adevărat e cum simți tu ceea ce faci. Dacă îți dirijezi viața cu pasiune, responsabilitate și energie, atunci fiecare critică devine… doar o notă de trecere. Poți să înveți din ea sau să o lași să treacă, dar nu poți să transformi viața ta într-un concert care să mulțumească pe toată lumea.
Concluzia? Mereu vor exista comentatori de pe margine. Blazați, perfecționiști, vizitatori de ocazie – fiecare cu părerea lui.
Dar tu ai un rol unic: să continui să faci ce-ți place, cu energie și curaj.
La fel ca un dirijor care știe că fiecare notă contează, indiferent de aplauzele sau comentariile din sală.
prof. Maria Adriana Nichitean
