Doza de educaţie (DDE) – În această perioadă, parcă toți alergăm cu lista de cadouri în mână, ochii pe reduceri și cardul pregătit pentru sprintul final. Magazinele strălucesc, reclamele sună, și nu-i de mirare că ne simțim ca participanți la un maraton de Crăciun.
Bineînțeles că mi se întâmplă și mie să mă surprind întrebându-mă, „Oare am cumpărat destule? Oare am ales ce trebuie? Oare bradul va arăta suficient de festiv?”
E clar că ni se întâmplă prea des, ca între ambalaje și luminițe, să uităm de un cadou care nu se găsește pe rafturi și nu se împachetează: timpul. Timpul petrecut cu sens lângă cei dragi, fără grabă, fără notificări, fără mustrări că „ar fi trebuit să faci asta sau să nu uiți de cealaltă”.
Timpul în care ascultăm povești, râdem la glume poate puțin cam seci, dar care contează pentru că vin de la cineva pe care îl iubim.
Aceste momente contează mai mult decât orice obiect. Hrănesc sufletul, întăresc legături și creează amintiri care nu intră în statistici și nici nu se vând în magazine… Teoria e bună… dar mi s-a întâmplat atât de des să mă surprindă timpul planificând cadouri „perfecte”, când ceea ce avea mai mult rost era un ceai împărțit, o plimbare prin zăpadă sau o discuție adevărată, fără grabă și fără plan de lecție.
Sigur, cadourile sunt frumoase. Îmi place să văd bradul împodobit, ambalajele sclipind, zâmbetele care se aprind când se deschid surprizele.
Dar adevărata magie e în timpul pe care alegem să-l dăruim fără grabă. În răbdarea de a sta împreună, în momentele care nu trebuie planificate, în glumele care nu au nevoie de script.
Așadar, înainte să mai bifăm ceva pe lista de cumpărături, să ne amintim: cadoul care contează cel mai mult nu stă sub brad, ci lângă el. În ochii celor dragi, în râsul împărtășit, în îmbrățișările care nu costă nimic, dar fac totul.
Sărbători cu sens înseamnă, înainte de orice, să dăruim timp.
Timpul petrecut împreună e cadoul care ne hrănește sufletul și rămâne cu noi mult după ce ultimele luminițe de Crăciun se sting.
prof. Maria Adriana Nichitean
