Doza de educaţie (DDE) – Astăzi vorbim despre un fenomen pe cât de vechi, pe atât de actual în politica românească: miniștri care își asezonează CV-urile pentru a da bine… chiar dacă nu au motive să o facă.
Recent, un ministru al Apărării a demisionat, după ce jurnaliștii au scos la lumină discrepanțe între funcțiile ocupate anterior și studiile pe care le declara în biografie. Practic, documentele oficiale arătau că avea o diplomă universitară, dar universitatea însăși a declarat că nu l-a avut vreodată student. O „scăpare”? Poate pentru cei care cred în coincidențe. Pentru restul, e un exemplu clasic de CV condimentat strategic: câteva cuvinte bine alese, un document care impresionează și… lumea aplaudă, până când cineva verifică.
Problema e că nu e vorba doar de un caz izolat. Sunt mulți cei care „asezonează” CV-urile cu experiențe sau diplome nemeritate, pentru a lua ochii. Nimic ilegal… încă, dar cu siguranță amuzant dacă ai ochii suficient de critici. Pentru ei, regula e simplă: dacă nu ai o diplomă, inventează una. Dacă nu ai experiență, adaugă câteva funcții „coapte” pe hârtie. Dar atenție: cine verifică, râde ultimul.
În cazul recent, ministrul a explicat că nu vrea să distragă atenția de la misiunea guvernului, recunoscând că „greșeala” îl jenează.
Traducere: am păcălit câțiva ani, dar acum plec cu stil. O lecție subtilă pentru toți cei care cred că un CV frumos construit poate acoperi lipsa de fond.
Premierul a luat act de demisie, iar interimatul funcției va fi asigurat de un alt ministru. Instituția merge înainte, iar lecția rămâne: în politică, ca și în viață, un CV „frumos” nu ține loc de competență. Și, mai ales, cine joacă la masa CV-urilor cosmetizate trebuie să știe că verificările apar, întotdeauna.
Concluzia? Dacă vrei să impresionezi, mai bine investești în competențe reale decât în diplome imaginare. În fond, adevărata autoritate nu se scrie pe hârtie, ci se demonstrează prin acțiuni. Și da, ironia publicului poate fi gratuită și destul de ascuțită.
prof. Maria Adriana Nichitean
