Doza de educaţie (DDE) – Pentru că tot am făcut vorbire despre rezultatele la matematică la prima simulare, din tripleta pregătită de profesori elevilor de a VIII-a din județul Suceava, astăzi vorbim despre matematică din perspectiva unui specialist în numere.

Un profesor de matematică din categoria aceea rară de oameni care îți explică un concept greu de parcă ar pregăti… clătite. Și omul spune curajos: „Matematica este cel mai simplu obiect.”

Recunosc, în momentul acesta am putut auzi, chiar și fără microfon, cum jumătate dintre cei care citiți sau ascultați ați mârâit. Dar există și o continuare a domnului profesor: „…doar că, dacă lipsești două-trei săptămâni, devine cel mai greu.”

Ei bine, aici m-a câștigat. Pentru că fix așa funcționează tot ce contează cu adevărat în viață: sportul, relațiile, școala, psihologia… ba chiar și ordinea din frigider. Dacă o ignori două-trei săptămâni, ești foarte aproape să descoperi biologie avansată, nu brânză.

Profesorul mai spune ceva esențial: matematica nu poate fi păcălită. Nu negociezi cu ea: „azi nu am chef, dar revin săptămâna viitoare”. Matematica te ascultă în tăcere, face o notiță mentală și apoi îți servește un exercițiu de îți vine să-ți ceri scuze. Logica ei e sinceră, curată, neiertătoare… și, într-un fel ciudat, foarte corectă. Mi-a prins bine să citesc asta într-o perioadă în care lumea aleargă după „soluții rapide”: „Matematică în cinci pași!” „Note mari fără efort!” „Succes garantat în 10 ore!”. Aș fi tentată să comand și eu un astfel de kit, dacă n-aș ști sigur că matematica e ultimul bastion al lumii unde trișatul nu funcționează.

Dar adevărata bijuterie din articol a fost partea despre greșeli. Autorul spunea că nu trebuie să criticăm elevul când greșește. Pentru că acolo începe învățarea. În matematică, greșeala nu e dezastru, ci lanternă: îți arată exact unde să te uiți.

Și mai zicea ceva genial: un profesor bun predă corect; un profesor foarte bun îți arată unde vei greși. Acolo e magia educației. E diferența dintre a primi o hartă perfectă și a primi un ghid care-ți spune: „drumul ăsta arată frumos, dar duce în prăpastie. Hai pe celălalt.”

Cred că, de fapt, matematica ne sperie nu fiindcă e grea, ci fiindcă ne cere consecvență. Iar consecvența… ei bine, e o specie aflată pe cale de dispariție.

Așa că vă las cu acest gând: matematica nu e monstrul din dulap. E doar un exercițiu de răbdare și claritate.

Și dacă aș fi avut și eu consecvența matematică necesară… probabil aș fi demonstrat teoreme la cafea, nu aș fi comentat despre ele la radio.

prof. Maria Adriana Nichitean