Doza de educaţie (DDE) – Să fim sinceri: trăim într-o lume obsedată de privit. Vedem tot, tot timpul. Ne uităm la ecrane, la vitrine, la oameni, la mâncare. Dăm scroll până ni se înroșesc ochii și apoi spunem, senin, că „n-avem timp să vedem viața”. Paradoxal, nu? Vedem totul, dar ratăm esențialul.
Când eram mică, îmi amintesc că îmi plăcea să mă joc așa: închideam ochii și încercam să recunosc lumea doar după sunete. Era fascinant.
Dintr-o dată, frigiderul devenea o balenă obosită, frunzele erau o orchestră de șoapte, iar vocea mamei — cea mai clară hartă spre acasă. Nu știam atunci, dar făceam un mic exercițiu de empatie senzorială.
Acum, ca adult, mă întreb adesea câte lucruri nu vedem de fapt, deși avem ochii larg deschiși. Câte fețe trec zilnic pe lângă noi fără să le observăm, câte emoții ne scapă, câte povești rămân invizibile doar pentru că ne-am obișnuit să privim, nu să vedem.
Adevărata vedere nu se face cu ochii, ci cu atenția. Cu prezența. Cu acel moment în care te oprești din grabă și chiar te uiți la om, nu la ecranul din spatele lui. E diferența dintre „a privi” și „a vedea”. Prima e automată. A doua, intenționată. Și educabilă.
Ca profesor, știu că învățarea nu se face doar prin ochi. Unii copii „văd” mai bine prin urechi, alții prin mâini, prin miros, prin imaginație. De fapt, toți avem modurile noastre diferite de a percepe lumea, doar că unii sunt nevoiți să o facă fără ajutorul privirii. Și, culmea, uneori o fac mai profund decât noi.
Poate ar trebui să închidem și noi, din când în când, ochii. Nu ca să dormim, ci ca să învățăm să simțim. Să ascultăm vocea celui de lângă noi fără să-l „analizăm” vizual. Să atingem lucrurile, să le mirosim, să le descoperim. E un exercițiu simplu și, în mod surprinzător, foarte educativ.
Pentru că educația nu înseamnă doar a deschide ochii spre lume, ci și a deschide lumea spre ceilalți.
Iar azi, 13 noiembrie, marcăm Ziua Internațională a Nevăzătorilor — o zi care ne amintește că lumina nu vine doar din ochi, ci din felul în care alegem să vedem cu sufletul.
prof. Maria Adriana Nichtean
